Uliţa ce duce către defuncta groapă de gunoi de la Călău, a devenit proprietatea extinsă a familiei lui Toader Hagiu. In micuţa casă pentru care bătrânul cerşetor, aflat la venerabila vârstă de 75 de ani, a reuşit să îşi obţină buletin de Suceava, în vremea regretatului primar Constantin Sofroni, au fost înregistrate nu mai puţin de 73 de persoane. “Noroc” că trei dintre acestea au decedat, rămânând doar 70.
Puţină lume ştie că la câteva sute de metri de centrul Sucevei, puţin mai jos de Biserica Mirăuţi, veche de cam 600 de ani, s-a construit un mic cartier în care o comunitate de etnie romă se înmulţeşte în legea ei, fără a avea vreun respect nici pentru puţinii băştinaşi din zonă şi cu atât mai puţin faţă de vestigiul istoric aflat cu câţiva paşi mai sus. Roată împrejurul unei înjghebări cu aspect de casă, care are şi număr, pe strada Mirăuţi, s-au construit case şi căsuţe, fără număr şi fără a fi înregistrate în evidenţele primăriei, iar toată sumedenia de puradei, pirande şi bărbaţi de etnie romă au devenit stăpânii zonei, cu acte în regulă, la numărul 54 de pe strada Mirăuţi. Aici locuieşte Toader Hagiu, un bătrân cu faţă de patriarh, ori de “om sfânt” din subcontinentul indian, în vârstă de 75 de ani şi unic proprietar în zonă al unei case intrate în evidenţele Primăriei. Casă este poate mult spus, pentru că apare mai degrabă ca o adunătură de bolţari aşezaţi unul peste celălalt. Toader Hagiu este însă recunoscător unui vechi primar de după 1996 al Sucevei, Constantin Sofroni, care i-a acceptat statulul de ţigan dependent de groapa de gunoi şi de cerşit, oferindu-i pentru coşmelia ce o ridicase, cu ferestrele obturate de saci din plastic, un număr de casă. Pentru locuitorii din zonă, prima prezenţă a ţiganilor nu au fost de rău augur. I-au tolerat şi i-au ajutat cât au putut, până când şatra a devenit covârşitoare. Primarul în funcţie, Ion Lungu, acceptă că ceea ce se petrece în partea de jos a străzii Mirăuţi, este greu de gestionat, pentru că şi romii sunt oameni. Intr-un mod inteligent, atât Toader Hagiu, patriarhul zonei, cel care i-a acceptat la adresa lui pe toţi cei care populează acum microcartierul din buza gropii de gunoi, dar mai ales soţia sa, Veronica, cer primăriei Suceava să găsească o soluţie pentru a-i împrăştia pe cei 70 de ţigani care au domiciliu pe strada Mirăuţi, numărul 54. Să li se dea case, cu alte cuvinte.
Intr-o descriere succintă, venerabilul Toader Hagiu a arătat că are zece copii. Nu mai ţine minte câţi dintre aceştia au avut la rândul lor băieţi şi fete, câţi au născut ulterior şi mai apoi, ce strănepoţi s-au mai născut în ultima vreme. Roată împrejurul bojdeucii în care se odihneşte Toader Hagiu, s-au construit case şi căsuţe, de către urmaşii acestuia, fără nicio autorizaţie din partea primăriei. Primarul Ion Lungu a explicat că în mai multe rânduri a încercat să îi determine să se multe în spaţii pe care municipalitatea le-ar pune la dispoziţie, cu condiţia să respecte regulile de coabitare elementare cu ceilalţi locatari. Veronica Hagiu, nevasta lui Toader, stăpânul micului “Călăustan” din coada străzii Mirăuţi, părea ieri pe la amiază dispusă să accepte că manelele date la maxim, cursele de cai şi răgetele fără noimă din capătul străzii Mirăuţi ar putea fi scoase din repertoriul comunităţii de romi din zonă. Toată înţelegerea s-a stricat însă în clipa în care stăpânul absolut al zonei, Toader Hagiu, sprijinit în cârjă, a ieşit din căsuţă proferând ameninţări la adresa celui pe care l-a bănuit că i-a criticat comunitatea. Luat pe nepregătite, Costel Cimpoieş, unul dintre locuitorii din zonă a înghiţit în sec şi a făcut tot ce se poate pentru a ieşi din gura comunităţii de romi, vizibil reincitată la scandal de “patriarhul” Toader, care doar cu zece minute înainte îşi etala neputinţa de pe patul de suferinţă.
Cât priveşte cei peste 70 de indivizi înregistraţi la adresa Mirăuţi – 54, Toader Hagiu confirmă cele spuse de comisarul şef Marcel Caba, şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei Suceava – majoritatea, peste 80% au numele Hagiu, rezultând că ar fi urmaşii bătrânului Toader. Diferenţa, ar fi indivizi din aceeaşi etnie, care au obţinut buletinul de Suceava şi în vederea obţinerii de ajutoare sociale ori a venitului minim garantat. E vorba despre ţigani de prin părţile Botoşaniului, afluenţa acestora fiind domolită chiar de către Toader Hagiu, la sugestia, nu de cele mai multe ori elegantă, a poliţiei locale.
Sursa: Obiectiv de Suceava
