Marti 21 Septembrie 2021, Actualizat acum 263 zile 12:00 am

 

Informații mai puțin știute despre jocul de bingo

Prin anii 1998-2000, în România apărut Bingo. Jocul s-a mediatizat imediat, iar românii jucau într-un număr foarte mare, mai ales că era transmis și la TV. Jocul de bingo televizat era un adevărat show de divertisment, cu muzică și cabaret, în care se câștigau numeroase premii în bani, autoturisme și chiar locuințe. Pentru mulți dintre noi, probabil Bingo România a rămas în memorie ca ”Zi-le, domnul Geo”, cu referire la vocea jocului de bingo televizat în persoana realizatorului Geo Raețchi.

Jocul de bingo a fost adus în România de Vasile Stîngă, fost handbalist de performanță. A făcut parte din lotul echipei naționale de handbal, care a fost medaliată cu bronz la Moscova (1980) și Los Angeles (1984). A marcat 1414 goluri, fiind unul dintre cei mai buni marcatori all-time ai României.

Însă ce este jocul de bingo, când a apărut în lume și cum se joacă? Mai jos veți afla informații mai puțin știute despre acest joc de noroc și societate.

Istoria jocului de bingo își are rădăcinile în Italia, în secolul XVI, mai exact în jurul anului 1530. Bingo-ul provine din loteria italiană, Il Gioco del Lotto d’Italia. Din Italia, jocul s-a răspândit în Franța și a fost cunoscut sub numele de Le Lotto. Era practicat de cei aflați în înalta societate, de aristocrații francezi.

Ulterior jocul s-a răspândit peste tot pe planetă, ajungând chiar și peste Atlantic, în SUA și Canada. Însă, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea jocurilor de societate și de noroc, și Bingo a suferit transformări în funcție de regiunile și țările în care era practicat.

În Marea Britanie, jocul de Bingo este jucat cu 90 de bile. Biletul de joc are trei rânduri a câteva cinci numere pe fiecare rând. Când un jucător bifează cele cinci numere de pe un rând, acesta spune ”Linie”, iar când sunt bifate toate cele 15 numere, atunci jucătorul spune ”Bingo”.

În Statele Unite, jocul de bingo se practică cu 75 de bilet. Tichetul de joc are cinci rânduri și cinci coloane. Coloanele sunt denumite, de la stânga la dreapta, „B”, „I”, „N”, „G” și „O”. Pe fiecare coloană sunt patru / cinci numere, cu mențiunea că pe fiecare rând sunt  numere dintr-un anumit interval de 15 numere. Zona din mijlocul cartonului este liber.

Însă jocul de bingo nu a fost folosit mereu pentru a câștiga premii, ci și pentru a dobândi anumite cunoștințe. Germanii au fost cei ce au introdus jocul de bingo în școli. Era un instrument distractiv  pentru formarea principiilor matematice de bază. Totodată, elevii din acele vremuri au învățat lecții despre jocurile de noroc în general, insuflând noile valori morale.

Bingo a fost prezent în școlile din toată lumea timp de 100 de ani, păstrându=și statutul de instrument educațional. Când vine vorba de matematică, e greu să-i captezi atenția unui elev și să-l faci să fie entuziasmat. Nu mulți iubesc materiile fixe. Prin această formă distractivă de predare, copiii erau mai receptivi la orele de matematică.

Însă jocul de Bingo a pierdut teren în fața noilor jocuri de noroc, odată cu evoluția tehnologiei. În Statele Unite, în Marea Britanie și chiar îl alte țări cu tradiție în acest joc, sălile de bingo au început să dispară. Nici în școli nu mai este folosit.

Internetul este folosit preponderent ca instrument de predare în multe școli. Nu e neapărat un lucru rău, dar acest lucru duce la eliminarea din programă a clasicelor metode. Bingo nu înseamnă doar un joc de noroc, ci este un joc distractiv, de societate și cu un puternic impact în educație.

 


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*