Marti 26 Mai 2020, Actualizat acum 146 zile 12:00 am

 

Sfinții Împărați Constantin și Elena, sărbătoriți pe 21 mai. Ce să faci ca să ai noroc și sănătate tot anul

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena. Ce să faci joi ca să ai noroc şi sănătate tot anul. Pe 21 mai, toți credincioșii, catolici sau ortodocși, îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena, o sărbătoare extrem de importantă în calendarul bisericesc. De numele celor doi sfinţi se leagă o serie de tradiţii şi obiceiuri, mai ales că datorită acestora creștinismul a devenit religie permisă şi recunoscută oficial. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi.

În fiecare an, pe 21 mai, creștinii sunt atenți la ceea ce fac și țin cont de anumite recomandări din partea clerului, dar păstrează şi o serie de tradiţii care aduc noroc şi sănătate celor care le respectă.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua când sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena, oamenii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor. În alte zone ale țării, această zi este ultima în care agricultorii seamănă porumb, ovăz sau mei. Tot ce va fi plantat după această zi, se va usca. Cultivatorii de viţă de vie respectă şi ei această zi cu sfințenie și nu muncesc. În caz contrar, graurii le vor mânca strugurii.

Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Tot pe 21 ai, țăranii vor decide cine le va fi baci la oi, precum și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a feri animalele de rele cât timp vor sta la stână, ei aprind un foc mare, stau în jurul lui și pun oile să treacă prin el.

Cum să-ţi păstrezi norocul

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Potrivit tradiției, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

O altă tradiţie importantă este ca oamenii să se ferească să aprindă focul. Se zice că cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului.

În ziua praznicului Sfinţilor Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Bujorul este simbolul acestei zile, care asigură armonia în familie, potrivit huff.ro. Pentru bunăstare, unul din membrii familiei trebuie să meargă la biserică și să ducă trei bujori sau flori de lămâiță, precum și dulciuri făcute în casă și pâine.

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, oamenii au un ritual special. Se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei. Ei au diferite strigături, prin care vor să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.

Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi. Se spune că în timp ce era in pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii, iar ziua de 14/27 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin. Datorită demersului ei de a cauta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „făclie”, „torță”, „strălucirea soarelui”.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330, iar sicriul ei poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sursa: Capital.ro


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*