Sâmbătă 18 Mai 2024, Actualizat acum 138 zile 12:00 am

Meşteşugul ceramicii negre de la Marginea, unic în Europa

olari marginea (2)Ceramica neagră de Marginea este unică în Europa. Cinci olari din Marginea lucrează lutul în căuşul palmelor şi-l transformă în vase de ceramică. Atelierul de Ceramică este unul din cele mai vizitate obiective turistice din România. Chiar dacă aici au trecut pragul regi şi regine, şefi de state, personalităţi politice și parlamentari, olarii au rămas aceeaşi, oameni simpli.cu care îți e mai mare dragul să stai de vorbă și să înveți din tainele acestui meșteșug.

Mâinile a zeci de generaţii au modelat şi au ars lutul de la marginea comunei. Obiectele de ceramică neagră se vând cu preţuri cuprinse între 3 şi 70 de lei și chiar 100 de lei. Roata olarului, veche de sute de ani, se găsește la Atelierul de Ceramină Neagră din Marginea.

olari marginea (3)Cinci olari mai lucrează acum vase de ceramică neagră la Marginea. Sunt mândria comunei alături de sutele de localnici care au plecat la muncă în străinătate. Cu toții au trimis bani în țară și și-au încropit vile frumoase.
Cei cinci olari au o asociaţie familială în care sunt înscrise rudele care lucrează la atelier indiferent de sezon. Pe uliţa principală a comunei, olarii învîrtesc la roată. Este singurul loc din Europa unde se face ceramică neagră, lucrată manual şi arsă în cuptoare mari cu lemn de răşinoase.olari marginea (4)

„E vestită că o obţinem numai prin ardere specială timp de mai bine de 24 de ore. Obiectele le vindem prin magazinele proprii unde desfacem marfa indiferent de sezon. Avem şi contracte cu societăţi din Piatra Neamţ, Bucureşti, Constanţa. Pentru export lucrăm doar pe baza de comenzi însă cei mai atraşi de vasele de ceramică şi obiecte decorative produse de noi sunt suedezii şi irlandezii”, a spus Corneliu Magopăţ, de 30 de ani, cel mai tânăr olar al familiei Magopăţ.

olari marginea (5)Ştie că părinţii, bunicii şi străbunicii lui au fost olari şi spune acest lucru cu mândrie pentru că iubeşte această meserie şi vrea să fie un om al locului. Nu se simte atras de plecările peste hotare şi de alte meserii chiar dacă a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale în Bucureşti iar acum este masterand la turism. Românii întreabă mai mult de vase de uz casnic în timp ce străinii sunt atraşi de obiecte de ceramică neagră ca decor. Părinţii lui Constantin, Elena şi Gheorghe Magopăţ sunt şi ei olari de când se ştiu. Din cei trei fii ai lor, 2 fete şi un băiat doar Constantin le va duce tradiţia acestui meşteşug mai departe.like-facebook

Gheorghe Magopăţ, în vârstă de 65 de ani, este văr cu tatăl lui Constantin. El lucrează cu măiestrie la roata olarului. Povesteşte fără să-şi dezlipească privirea de la lut că strămoşii lui făceau oale de la 1500. Până în 1960 s-a lucrat numai ceramică utilitară, adică oale pentru sarmale, pentru lapte , pentru smântînă şi ghivece de flori. Dar atunci cînd oamenii au cerut vase decorative şi în special cei de peste hotare, olarii s-au conformat.

olari marginea (1)„Am învăţat meserie de mic, de la 10 ani, din familie. Noi stăm toată ziua cu mâinile în apă şi lut şi modelăm”,a spus Gheorghe Magopăţ.

Alături de el în aceeaşi încăpere lucrează doi veri de-ai lui Constantin şi Ion Bodale. Ceramica neagră se obţine pe cale naturală iar argila este adusă din zonă. Culoarea ceramicii negre este obţinută pe cale naturală. Olarii folosesc o tehnică specială de ardere la cuptor cu lemn de răşinoase în două etape. La început cuptorul este deschis şi procesul de ardere durează 8 ore, timp în care temperatura ajunge la 700 de grade Celsius.

Apoi cuptorul de închise ermetic şi are loc o ardere fără oxigen ,timp de 24 de ore. Dar oalele de lut au devenit vestite nu numai pentru culoarea lor cît şi pentru faptul că se lucrează manual.

„Trebuie să avem mare grijă la ardere şi să respectăm orele pentru ca nu cumva să fie arse prea mult. Unele vase le şi pictăm cu diverse peisaje, flori sau motive religioase”,  a spus Constantin Magopăţ.

Regi şi regini, preşedinţi de state, parlamentari şi turişti de toate vîrstele din ţară şi de peste hotare au vizitat atelierul de la Marginea.

„Regele Mihai, premierul Belgiei, Constantinescu, Iliescu, Năstase, Traian Băsescu .actualul președinte al României, Klaus Iohannis în campania electorală de la prezidențiale, ministrul adjunct al forţelor terestre din Brazilia,general de divizie Jaime Jose Jurasek al cărui bunici au locuit în judeţul Suceava. Jaime Jose a luat cu el într-un vas de ceramică pământ din Bucovina. Să nu îl uit şi pe ambasadorul Suediei şi ministrul agriculturii din Olanda sau majestatea Sa Regina Margrethe a II a a Danemarcei au venit în vizită la noi”, a spus Constantin Magopăţ.

Toţi au primit de la Marginea vase de lut şi vor spune despre acest meşteşug inedit al olarilor.


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*