Deși au trecut câteva zile de când în județul Suceava a fost înregistrată probabil cea mai mare poluare a apei cu metale grele provenind de la Mina Isipoaia, după Revoluție, autoritățile nu au găsit încă niciun vinovat și se pare că acesta nici nu există dacă se iau în calcul afirmațiile celor care conduc instituțiile cu atribuții în vegherea siguranței cetățeanului, animalelor și naturii.
Explicaţia oferită de autorităţi pentru acest incident este o acumulare de apă provenită din infiltraţiile de la suprafaţă sau din izvoare, cumulată cu surparea pereţilor unor galerii ale minei Isipoaia.
Culoarea roșie a râului Bistrița nu a dat niciun semn de întrebare nimănui din moment ce au trecut șase zile și încă nu a fost găsit vinovatul sau vinovații.
Prefectul județului Suceava, Constantin Harasim, a declarat că deocamdată nu se știe cine este vinovat de ceea ce s-a întâmplat, însă din moment ce nu au fost înregistrate mortalități piscicole nu poate fi vorba de poluare.
„Vom purta discuții cu specialiști din Compania Națională a minelor, sunt comitete pentru siguranță, cu specialiști din minister și vom vedea. Mina a fost închisă, a fost monitorizată însă deocamdată nu ai cui da sancțiuni și pentru ce pentru că nu au fost mortalități”, a spus Harasim care a lucrat ca și comisar la Garda de Mediu înainte de a fi numit de aripa Tăriceanu ca prefect.
Imediat după accidentul ecologic, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, Daniel Drăgoi, declara că se confruntă cu cel mai grav accident ecologic din ultimii 25 de ani din judeţ.
La rândul său, directorul Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache, declara că „s-a produs o acumulare de ape de mină în reţeaua de lucrări miniere subterane, iar această acumulare de ape a debuşat spre lucrările de închidere executate de MinBucovina la mina Isipoaia. Acumularea de ape a străpuns două diguri de beton armat, care au cedat, iar prin cele două conducte de evacuare de dimensiune mare, cu un debit de 150 de litri/secundă, de 10 ori mai mare decât normal, apa uzată s-a scurs în râul Bistriţa”.
Mina de cupru, zinc, plumb şi fier a fost închisă în urmă cu câţiva ani iar galeria zidită. S-au pus două diguri de beton armat şi conducte de evacuate însă nu s-au făcut bazine de decantare şi de depoluare, aşa cum au cerut autorităţile locale. În aceste condiţii, apele strânse în timp s-au revărsat producând poluare pe râul Bistriţa, care a fost roșu, în condiţiile în care s-au revărsat câte 150 de litri de apă cu metale grele pe secundă.
