Marti 19 Octombrie 2021, Actualizat acum 291 zile 12:00 am

 

O femeie din Rădăuți dezvăluie secretul ciorbei rădăuțene

DSCF2763 (1)Popularitatea ciorbei rădăuțene a depăşit graniţele ţării şi a fost apreciată de francezi, germani, austrieci şi chiar de japonezi. Mulţi dintre rădăuţeni spun, la modul serios, că imaginea ei alături de afinată ar trebui aşezată undeva pe sigla localităţii. Formula sau secretul ciorbei rădăuţene nu este cunoscut decât de o singura persoană, maestrul în arta culinară Cornelia Dumitrescu, femeia care a “inventat” acest gen de ciorbă.

Cornelia Dumitrescu, 67 de ani, din Rădăuţi se consideră o femeie norocoasă. Are tot ce şi-a dorit, o familie cu doi copii şi este <mama>ciorbei rădăuţene . Cel care îi va moşteni reţeta este fiul care s-a specializat în acest domeniu. S-a născut la Sinăuţi- Mihăileni şi din anul 1965 lucrează în alimentaţie publică.

Între “65 şi ” 67 a fost cofetar la Siret apoi în luna mai “67 s-a angajat la restaurantul Central din Rădăuţi unde a lucrat până în “69 când a fost inaugurată Crama Rădăuţi. În anul 1970 restaurantul Central a fost preluat de OJT Suceava şi şi-a schimbat numele în Nordic, Cornelia revine acolo şi lucrează până la mijlocul anilor “90, momentul deschiderii propriei afaceri.

Am fost ani grei dar şi ani frumoşi. Vizavi de arta culinară pot spune că într-un fel am continuat o tradiţie pentru că atât mama cât şi bunica mea au fost bucătărese. Am parcurs toate etapele în această meserie, de la bucătar la maestru în arta culinară, şi chiar şi acum am emoţii când îmi aduc aminte de examenul pe care l-am susţinut în anul 1980 la Ministerul Turismului. Mi-a plăcut şi îmi place şi acum ceea ce fac, iar dacă ar fi să vorbesc despre satisfacţia materială nu pot să omit că au fost perioade când aveam salariu de 4-5 mii de lei pe lună, suma “frumoasă” la vremurile de atunci. Am avut norocul să am colegi deosebiţi, dar şi şefi înţelegători, adevăraţi oameni. În acelaşi timp îmi aduc aminte de “ieşirile” în străinătate în anii “70, am lucrat în Grecia şi în Germania. În 1972 am lucrat pentru trei luni la Dresda la un restaurant nemţesc şi i-am învăţat pe germani ce înseamnă micii, sărmăluţele şi alte preparate româneşti, preparate care i-au încântat. Apoi în 1977 am plecat în Grecia şi am lucrat la un restaurant cu specific românesc din Atena, restaurant unde cânta orchestra lui Paraschiv Oprea“, a spus Cornelia.

DSCF2760“În 1977 am participat la câteva cursuri de perfecţionare în artă culinară la Bucureşti, la Constanţa şi în mai multe oraşe din sudul ţării. Acolo am văzut pentru prima oara ciorba de burtă şi la întoarcerea acasă am decis să încerc şi eu această reţeta la Rădăuţi. Nu pot spune că a prins foarte bine pentru că reuşeam să vindem doar 20-30 de porţii pe zi, însă cu timpul vânzarile au mai crescut. La scurt timp, într-o zi când eram acasă împreună cu soţul meu, care nu a fost şi nici nu este un “fan” al ciorbei de burtă, de altfel ca şi mine, am decis să încercăm să înlocuim burta din reţeta originală cu un alt sortiment de carne din gospodărie cum se zice. Iniţial am folosit carne de curcan dar oamenii ţin în gospodărie pui şi mult mai mulţi şi a ieşit o ciorbă extraordinară. Am gândit atunci că ar trebui să încerc nouă reţetă şi la restaurant. Am introdus ciorba rădăuţeană în reţetarul localului mai ales că aveam acest drept din moment ce eram maestru în arta culinară. După o perioadă relativ scurtă, ca ciorba rădăuţeană se vindea de două-trei ori mai bine decât cea de burtă. Pentru că restaurantul Nordic aparţinea atunci OJT-ului aveam foarte des grupuri de străini şi eram chiar curioasă cum va fi primita ciorba de către aceştia. Cred că cel mai bun exemplu pe această tema mi l-a oferit un grup de turişti francezi, grup în care majoritatea a solicitat şi a doua porţie de rădăuţeană“, a spus Cornelia.

like-facebookFemeia ar fi vrut să omologheze ciorba rădăuţeană dar a constatat că este o procedură destul de greoaie din moment ce este adăugat numele oraşului. Dacă s-ar fi numit ciorba Cornelia ar fi fost mult mai uşor.

„ Am încercat să omologhez ciorba rădăuţeană însă nu am reuşit, tocmai din cauza denumirii”.

Reţeta ciorbei rădăuţene preluată de străini

Există câteva localuri cu specific românesc în străinătate, unde pe reţetare apare şi ciorba rădăuţeană, mai exact în Ungaria, Germania şi în Ucraina. În multe localuri se serveşte o astfel de ciorbă dar după reţete gândite e bucătari.

Dacă până la Revoluţie mai existau câteva restaurante în municipiul Suceava unde se găsea ciorba rădăuţeană, după anii “90 am aflat că la Bucureşti , la Constanţa sau în mai multe localităţi din ţară se servesc tot felul de ciorbe care au primit numele de “rădăuţeană”. Delicioasa ciorbă este căutată mai ales în lunile iulie şi august când românii plecaţi la muncă peste hotare se întorc acasă.

Şi totuşi care este reţeta ciorbei rădăuţene? Fără să clipească, maestrul în arta culinară, Cornelia Dumitrescu mi-a răspuns foarte natural: “carne de pasăre, legume, smântâna, faină de grâu, ouă, oţet, usturoi, cimbru, dafin, piper boabe şi sare. Acestea sunt ingredientele, însă proporţiile numai şi numai eu le ştiu. Trebuie să fie o supă concentrată de pasăre. Gustul ciorbei contează foarte mult iar fiecare bucătar are gustul lui“.

 


Loading...

loading...

Ping-uri pentru aceasta Știre

  1. Ciorba radauteana (reteta traditionala originala)
  2. Ciorbă rădăuțeană - rețeta tradițională delicioasă | Bucate Aromate

Lăsați un comentariu

*