De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Dar nu este așa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfinții Părinți au rânduit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună știință. Credinciosul nu trebuie să se mulțumească cu jumătăți de măsură, potrivit Libertatea. Nu cu o parte din el trebuie să se apropie de praznicul Adormirii Maicii Domnului, ci cu întreaga sa natură: trup și suflet.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu a fost dintru început de aceeași durată în Biserica Răsăritului. Astfel, credincioșii din părțile Antiohiei posteau o zi, pe 6 august – de praznicul Schimbării la Față -, cei din Constantinopol patru zile, iar creștinii din Ierusalim opt zile.
Uniformizarea datei și duratei postului pentru toată Ortodoxia, s-a făcut în anul 1166, la Sinodul din Constantinopol, în vremea patriarhului Luca Crysoverghi. Aici s-a hotărât că postul închinat Sfintei Marii să înceapă pe 1 august și să se încheie cu 15 august.
Postul Sfintei Marii este un post aspru, dacă ținem seamă de faptul că Biserica Ortodoxă ne cere ajunare până la oră 15:00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, ne cere să consumăm mâncare uscată. Nici în celelalte zile, nu avem parte de un post ușor: marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la untdelemn și vin. Facem mențiunea că în Pravila Mare se precizează că în acest post avem dezlegare la untdelemn și vin și în zilele de marți și joi.
În Postul Sfintei Marii avem o singură dezlegare la pește, pe 6 august, când prăznuim Schimbarea la Față a Domnului, pe Muntele Tabor.
Pentru liniștea celor care nu se pot abține de la mâncare până la oră 15:00 și nici nu pot urma recomandarea Bisericii de a mânca fără ulei, adică o mâncare cât mai uscată, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: “Stăpânul nostru e blând și cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre.”
Postul Sfintei Marii este un post cu dată fixă, începe în fiecare an pe 1 august și se termină în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august). Totuși, pentru că anul acesta 31 iulie, ziua de Lăsatul Lasata Secului pică îtntr-o zi de vineri, se lasa sec in seara zilei de 30 iulie (în această seară) si postul incepe pe 31 iulie (vineri).
Originea lui trebuie căutată, probabil, prin secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început a cunoaște o dezvoltare mai mare și când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanță. Data și durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul al XII-lea, la Sinodul Local din Constantinopol, ținut la 1166, sub patronajul patriarhului ecumenic Luca Crysoverghi, cel care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august și să dureze 14 sau 15 zile, până la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), așa cum, de altfel, se practica înainte prin unele părți. Anul acesta, postul începe la 31 iulie şi ţine până la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Postul Sfintei Maria este mai ușor decât al Patruzecimii, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial, în biserica romano-catolică, „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria“, iar în bisericile ortodoxe, „Adormirea Maicii Domnului“. La 15 august, este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.
Tradiţii pentru spor
La ţară se obişnuieşte ca, de Sântămaria Mare, să fie angajaţi pândari în vii şi să fie „legat“ ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri, scrie Realitatea.net. De asemenea, se oferă ofrandă din noua recoltă. De Sântămaria Mare, se adună ultimele plante de leac şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac. Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timp prielnic semănării grâului. De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor. În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morţilor“, fiind pomeniţi toţi cei care au purtat numele Fecioarei Maria. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor. În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obiceiurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
