Municipalitatea câmpulungeană nu a mai fost sprijinită să achite ratele pentru proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”, ANAF a trimis somaţii şi titluri executorii, iar primarul Mihăiţă Negură a arătat că nu este de acord cu acest demers şi va face contestaţie. Consiliul Judeţean i-a transmis că va trebui să includă în bugetul pentru anul în curs banii pentru rate şi dobânzi care ar echivala cu aproximativ jumătate din bugetul local. La Câmpulung, prin proiectul respectiv s-au îngropat peste 11 milioane de euro pentru termoficare, dar nicio locuinţă şi nicio instituţie nu a beneficiat de agent termic.
Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a fost somată de ANAF să achite 2,15 milioane de lei reprezentând cea de-a doua rată semestrială de la proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”, rată la care municipalitatea câmpulungeană era restantă. Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură (foto), a confirmat că a primit de la ANAF atât o somaţie în acest sens, cât şi un titlu executoriu şi a arătat că problemele sunt mai complexe de atât. De asemenea, primarul a precizat că va face contestaţie faţă de acest titlu executoriu şi a arătat că motivul pentru care rate pentru semestrul al doilea nu a fost achitată este legat de faptul că nu a mai avut susţinere financiară de la Ministerul Finanţelor, aşa cum a fost până atunci.
El a spus că a purtat şi o corepondenţă cu Consiliul Judeţean Suceava pe această temă, întrucât administraţia judeţeană suceveană este cea care a iniţiat acest mega – proiect în care a implicat circa 60 de localităţi din judeţ pe componente de reţele de gaz şi sisteme de termofiare centralizată.
Ultimul semnal din partea administraţiei judeţene sucevene arată că municipiul Câmpulung Moldovenesc are toate şansele de a se confrunta, de acum încolo, cu dificultăţi financiare foarte mari. Cu toate că respectivul credit prin care s-a finanţat etapa întâi a proiectului „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene” a fost garantată de Guvern, şansele să mai fie susţinute primăriile ca să fie plătite ratele şi dobânzile la creditul respectiv sunt minime.
Cel puţin în privinţa Câmpulungului care a fost notificat de Consiliul Judeţean că, „la întocmirea bugetului pentru anul 2015 trebuie să ţineţi cont de obligaţiile de plată menţionate mai sus, ce vor fi virate în contul …, deschis pe numele Consiliului Judeţean Suceava, la …, cu cel puţin 15 zile înainte de data scadentă”. In aceeaşi adresă, mai este menţionat că obligaţile de plată pentru acest împrumut extern aferente anului 2015 sunt în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro, din care două rate semestriale de 328 de mii de euro, scadente la 26 martie, respectiv 26 septembrie şi dobânzile aferente, scandate la aceleaşi date cu ratele.
Conform sursei citate, împrumutul extern contractat de Consiliul Judeţean Suceava în 26 martie 2004 pentru 61 de localităţi sucevene incluse în proiectul „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene” de la Deitsche Bank AG London a fost transferat în 2011 la Erste Group Bank AG Vienna. Din suma care a fost atunci contractată ca împrumut, municipiului Câmpulung Moldovenesc i s-a alocat aproape 13,5 milioane euro, din care 11,7 milioane euro pentru lucrările de la componenta de termoficare iar diferenţa pentru componenta de gaz.
Ei bine, în ce priveşte componenta de termoficare, situaţia este catastrofală: cele 11,7 milioane de euro au fost îngropate în pământ şi niciunul din cele 3.200 de apartamente din municipiul Câmpulung Moldovenesc nu au beneficiat vreodată de energie termică în sistem centralizat. Asta deşi vechile centrale de cartier care funcţionau pe combustibili petrolieri au fost transformate în puncte termice, mari porţiuni din reţeaua de termoficare centralizată au fost schimbate cu conducte noi, iar aproape de râul Moldova a fost făcută o centrală electrică de termoficare care să funcţioneze pe gaz metan.
Numai că până să se înceapă lucrarea, abia dacă mai rămăseseră circa o mie de apartamente branşate la sistemul centralizat de termoficare. Sătui să stea în frig şi să aştepte că poate odată şi odată vor fi finalizate lucrările şi se va înfiinţa un serviciu de termoficare, peste opt sute de proprietari de apartamente se debranşaseră şi îşi făcuseră în locuinţe propriile instalaţii de căldură, pe gaz. Când în sfârşit lucrarea se apropiase de final – teoretic este gata, dar probleme încă sunt din cauza unor lucrări care, practic, nu au fost încheiate – aproape că nu mai erau apartamente la care să se furnizeze energia termică.
Oricum, mai toţi cei care se debranşaseră îşi tăiaseră ţevile, îşi schimbaseră caloriferele etc şi nici nu mai voiau să audă se dea alţi bani ca să revină la sistemul centralizat de la care nu au ezitat să plece. „Dacă centrala ar funcţiona acum, pentru cele nouă instituţii publice care au rămas la sistemul centralizat, atunci costul gigacaloriei ar fi de aproape 1.500 de lei”, a explicat primarul Mihăiţă Negură. Oricum, centrale pe gaz au fost montate de mai multă vreme la Spitalul de Psihiatrie, Primăria Câmpulung Moldovenesc, Colegiul Silvic „Bucovina” şi Scoala gimnazială „Teodor Stefanelii”.
In cazul în care municipalitatea nu va mai fi ajutată să achite ratele şi dobânzile, atunci vreme de douăzeci de ani o mare parte din buget, pe care tot primarul a estimat-o aproape de jumătate, ar fi grevată pentru plata unui credit la un proiect care nu a folosit nimănui. Cel puţin pe componenta principală de termoficare, unde au fost organizate până acum două licitaţii de concesionare a serviciului de termoficare şi la care nu s-a prezentat nimeni, din motive lesne de înţeles.
Până şi la centrală care a fost prezentată ca fiind o bijuterie, situaţia era încă nerezolvată. Cel puţin în privinţa a patru turbogeneratoare de energie electrică păstrate şi acum în colete sigilate, deşi în acte cenrtala figura ca recepţionată. Si alte probleme mai sunt acolo, legate de reglaje, probe de funcţionare, completare documentaţi de instrucţiuni şamd. La punctele termice, s-au constatat deficienţe de montaj şi lipsuri la echipamente de automatizare a instalaţiilor de adaos şi tratare chimică a apei. Contorizarea a fost realizată doar în procent de 80%. Racordul electric al centralei a fost realizat numai pe partea de alimentare a acesteia, nu şi pe cea de debitare deoarece turbogeneratoarele nu au fost montate.
Sursa: Obiectiv de Suceava
