Zeci de mii de credincioşi sunt aşteptaţi la Basilica din Cacica şi la Mănăstirea Putna cu ocazia cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.
În jurul sanctuarului de la Cacica se formează o adevărată tabără cu sute de corturi, iar alţii dorm pe jos sub cerul liber. În mod oficial, pelerinajul se deschide în ziua de 14 august, la ora 10.00, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, printr-o celebrare peniteţială care îi are ca protagonişti pe pelerinii deja sosiţi. La ora 12.00, în aceeaşi zi, are loc loc Sfânta Liturghie solemnă de deschidere a pelerinajului. Sărbătoarea începe ca în fiecare an, cu pelerinajul a sute de tineri din toate diecezele catolice, care au străbatut pe jos drumul Păltinoasa-Cacica, purtând steagurile parohiilor de unde provin.
Oameni se împărtășesc, i-au apă sfinţită şi busuioc şi se roagă Feciorei Maria pentru sănătate, belşug şi putere . Pelerinii vin pentru a-i aduce o cinstire deosebită Mariei cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Miile de credincioşi veniţi participă la slujba marianne pontificală urmată de ritualul încredinţării luminii . Un moment emoţionant al acestei celebrări îl constituie procesiunea cu lumânările aprinse în timp ce miile de glasuri ale celor prezenţi spun din tot sufletul refrenul: “Ave, ave, ave Maria!”. Prima zi a sărbătorii se încheie cu o impresionantă procesiune a luminârilor, tabloul fiind asemănator celui din noaptea de Paşti. În data de 15 august, pelerinii vor asista la celebrarea sfintei liturghii solemne pontificală.
La Mănăstirea Putna sunt aşteptaţi mii de pelerini din toată ţara pentru a participa la cel mai important moment al acestui lăcaş istoric, Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului şi hramul mănăstirii. Slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Piemn, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
La slujba religioasă sunt aşteptaţi în număr mare şi preoţi din Bucovina de Nord şi Basarabia. Slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Mănăstirea Putna rămane, de peste cinci veacuri, un important punct de reper spiritual, istoric şi cultural al unei lumi aflate în frământarea istoriei. Mănăstirea a fost numită de luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu: Ierusalim al neamului românesc deoarece aici îşi are mormântul domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pelerinii spun că ruga la biserica binecredinciosului voievod al Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt este aducătoare de sănătate, mai ales ca în aceste zile, puterea sfântă a domnitorului muşhatin este mai mare decât în celelalte zile ale anului.Dupa sfânta liturghie pelerinii participă la hramul mănăstirii pentru care gazdele au pregătit ciorba de peşte, sarmale şi vin.