Mănăstirea Putna a câștigat procesul cu statul pentru terenul pe care este construită. Ea a trebuit să răspundă la o întrebare absurdă: „Al cui este pământul de sub mormântul Sf. Ştefan cel Mare?”. Statul Român prin Direcția de Finanțe susține că Mănăstirea Putna „nu are calitatea de cult religios recunoscut în România
Statul român prin Direcția de Finanțe Publice Suceava a pierdut procesul prin care revendica pământul de sub Mănăstirea Putna. Inițial, Mănăstirea Putna şi-a câştigat proprietatea terenului dăruit de Sf. Ştefan cel Mare prin decizia irevocabilă a Tribunalului Suceava din 1 iulie 2011, intabulându-se în cartea funciară la 20 iulie 2011 şi radiindu-se astfel statul român intabulat abuziv în urma decretului 273/1949. Deşi nu s-a prezentat la niciun termen, Direcţia de Finanţe Publice Suceava a introdus o contestaţie în anulare împotriva hotărârii abia la cinci luni de la pronunţarea ei, mai exact la 7 decembrie 2011.
Statul Român, prin DGFP Suceava, a revendicat terenul de 14 hectare ce formează vatra mănăstirii – cuprinzând biserica, mormintele, muzeul, gospodăria, arhondaricele şi dependinţele anexe. După ce, iniţial, instanţa a dat câştig de cauză Mănăstirii Putna, cei de la Fisc au formulat o contestaţie în anulare. Tribunalul a respins contestaţia formulată de Finanţe, însă hotărârea cu tot cu motivare nu a fost încă publicată . Aceasta în condiţiile în care Codul de procedură civilă stabileşte că o contestaţie trebuie depusă în termen de 15 zile de la luarea la cu
noştinţă a hotărârii sau cel târziu un an de la data rămânerii ei irevocabile. De altfel, oricine este citat într-un proces trebuie să-şi arate interesul în primul rând prin prezentarea în faţa instanţei de judecată şi susţinerea propriilor argumente la timpul şi locul potrivit. 
Este just să uzezi de căile extraordinare de atac (contestaţie în anulare sau revizuire) abia după ce ai depus tot interesul şi efortul, în mod sincer şi onest, în cadrul judecăţii propriu-zise (fond, apel sau recurs). Există o rânduială firească a lucrurilor în justiţie, precum există o rânduială firească a mersului la biserică, a organizării muncii şi a oricărei activităţi umane în general.
Legea se aplică în funcție de interese
Starețul Mănăstirii Putna,arhimandritul Melchisedec Velnic se declara nemulțumit de modul în care justiția din România își face treaba. Reprezentanții complexului monahal au obosit să umble pe la instanțe dar sunt convinși că până la urmaă se va face dreptate.
Zeci de mii de oameni vin să se roage și să se închine la Putna ,unii doar în campanie electorală sau în funcție de interese,de cele mai multe ori cer sfaturi sau sprijin însă nimeni nu a aîntins o mână de ajutor în descâlcirea ițelor încurcate de reprezentanții statului respectiv reprezentată prin finanțele publice ,, Nu poţi face lucrurile mari înainte de a le fi făcut pe cele mici. Nu poţi veni la tribunal fără să ai hârtiile pregătite, tot aşa cum nu poţi veni să te împărtăşeşti la biserică fără să fii pregătit sufleteşte prin post şi spovedanie. Nu poţi cere să te împărtăşeşti după ce s-a terminat Sfânta Liturghie, fiindcă nu te-ai încadrat în timpul liturgic.La începutul acestui an ne întrebam dacă reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava acţionează din neştiinţă sau cu rea-credinţă. Ne întrebam dacă înţeleg pentru ce luptă şi dacă s-au gândit la dreptatea unei acţiuni care urmăreşte să ia terenul pe care stă mormântul lui Ştefan cel Mare din proprietatea ctitoriei acestuia – Mănăstirea Putna. Sau poate că urmăresc să repună pe picioare un decret-lege abuziv al regimului comunist, Decretul 273/1949, prin care multe biserici şi mănăstiri din Bucovina s-au văzut deposedate de pământul de sub ele, la nivelul cărţilor funciare. În acest scop, folosindu-se cu rea-credinţă de toate portiţele pe care sistemul legislativ le-a creat pentru oameni oneşti, din decembrie 2011 şi până în prezent, reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava au înaintat acţiune după acţiune împotriva hotărârii Putnei, folosindu-se de toate căile extraordinare de atac aflate la îndemână: contestaţie în anulare, revizuire (cu termen în 10 decembrie 2012), suspendare provizorie a executării şi chiar strămutare, cerând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trimiterea cauzei la o altă instanţă şi repornirea de la zero a judecăţii. Mănăstirea Putna este nevoită să răspundă din nou la o întrebare absurdă: „Al cui este pământul de sub mormântul Sf. Ştefan cel Mare?”. Oare se teme cineva dintre români să răspundă drept? Sau există poate reprezentanţi ai statului român care sunt deranjaţi că Mănăstirea Putna şi-a recâştigat un drept istoric, aşa cum şi-au câştigat şi alte biserici şi confesiuni din România pământul care le-a aparţinut?, a declarat stareţul.
Călugării de la Putna au cerut cercetarea a patru judecători pentru abuz în serviciu
Procesul a ajuns la un moment dat, prin zona penalului, părintele stareţ împreună cu obştea de monahi ai lăcaşului de cult au depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o plângere penală împotriva a patru judecători de la Tribunalul Suceava precum şi împotriva a trei funcţionari publici de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Suceava. Călugării de la Putna au cerut cercetatea acestora sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, după ce instanţa a dat câştig de cauză Mănăstirii Putna, în dosarul în care Statul Român, prin DGFP Suceava a revendicat terenul pe care aceasta se află de mai bine de jumătate de mileniu, cei de la Fisc au formulat o contestaţie în anulare dar nu în termenul stabilit de lege, de 15 zile de la comunicare, ci cu cinci luni mai târziu. Cu toate acestea, judecătorii de la Tribunalul Suceava au luat în calcul acest recurs depus tardiv şi au repus cauza pe rol. Cu toate acestea, completul de judecată al Tribunalului Suceava a considerat că cererea Direcţiei de Finanţe Suceava a fost introdusă în termen legal, respingând astfel excepţia tardivităţii – adică a acţiunii care depăşeşte termenul stabilit – invocată de Mănăstirea Putna.
În 18 octombrie 2012, instanţa a respins şi celelalte excepţii invocate de noi – lipsa calităţii procesuale active şi a calităţii de reprezentant – vizând procurile defectuoase şi neconforme procedural prin care Ministerul de Finanţe a împuternicit Direcţia de Finanţe Suceava, respectiv consilierul ei juridic, să îl reprezinte în justiţie. Instanţa a hotărât în final ca judecata să fie continuată în ziua de 8 noiembrie 2012, ora 9.00, din păcate chiar de praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Atunci se va trece la discutarea pe fond a argumentelor prezentate de Direcţia de Finanţe în contestaţia sa, chiar şi a celor absurde – precum acela că Mănăstirea Putna „nu are calitatea de cult religios recunoscut în România”, sau că cele 14 hectare de teren ale Putnei „aparţin domeniului public al statului .
