România va avea 8 regiuni – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est – care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.
Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.
Regiunile prevăzute de proiect sunt:
Regiunea Bucureşti-Ilfov – municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti;
Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;
Regiunea Nord Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ;
Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;
Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;
Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;
Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;
Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.
Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
De asemenea, proiectul prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită competenţe exclusive ale statului, competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict, precum şi competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.
Competenţele exclusive ale statului vizează Constituţia; apărarea; cetăţenia, imigraţia, emigraţia şi extrădarea; finanţele şi sistemul monetar; frontierele şi unităţile vamale; siguranţa naţională. Competenţele partajate (stat – regiune) vizează relaţiile internaţionale – în special cu UE, comerţul exterior, educaţia primară şi secundară, reţele de transport – rutier, căi ferate, naval şi maritim, aerian, împreună cu infrastructurile aferente (porturile şi aeroporturile pentru uz civil); protecţia şi securitatea forţei de muncă, prevenirea dezastrelor.
Proiectul stabileşte şi funcţionarea Consiliului regional, care “se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.
Preşedintele Consiliului Regional reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator principal de credite, coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.
În proiect se mai arată că fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.
De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.
În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.
Sursa: Mediafax