Avocatul Pompiliu Bota a facut plangere penala impotriva ex-prim-procurorului PJ Suceava, Dragos Bujorean, pentru ca a folosit banii parchetului sa tipareasca rechizitoriul prin care l-a trimis in judecata, la o tipografie privata. Bujorean e acuzat de deturnare de fonduri, divulgare de informatii secrete si abuz. Dupa ce l-a trimis in judecata pe Bota, procurorul Bujorean s-a facut avocat in baroul-parte vatamata in dosar (Plangerea), scrie luju.ro.
Victorie pentru avocatul Pompiliu Bota, care a fost trimis in judecata de ex-prim procurorul PJ Suceava Dragos Bujorean pentru pretinsa practicare fara a drept a profesiei de avocat, legat de activitatea UNBR-bota si de barouri paralele in fiecare judet. In dosarul 401/40/2016 de la Tribunalul Botosani, s-a admis cererea unui avocat din UNBR-Bota de obligare a Parchetului Judecatoriei Suceava sa comunice in temeiul Legii 544/2001 urmatoarele informatii: 1 – Persoana juridica (adresa de sediu, cod de identificare fiscala) care a proiectat și realizat (tiparit, legat…) rechizitoriile Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava nr. 3100/P/2012 din 23.11.2015; 2 – Numele magistratului care a aprobat scoaterea acestor exemplare in afara incintei cladirii Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava.
Scandalul legat de tiparirea de catre procurorul Dragos Bujorean a rechizitoriului privind pe Bota si o serie de avocati din UNBR-Bota, la o tipografie necunoscuta, pe banii parchetului, in zeci si zeci de exemplare, s-a soldat deja cu o plangere penala in care procurorul de caz e acuzat de deturnare de fonduri, divulgare de informatii secrete, delapidare si abuz in serviciu. Dupa cum se stie, Dragos Bujorean si-a depus recent demisia din Magistratura si a plecat ca avocat in Baroul Suceava, in care a fost primit chiar in timp ce instrumenta dosarul Bota. Conflictul de interese a fost evident in conditiile in care in “Dosarul Bota” persoana care a formulat plangerea penala a fost chiar Baroul Suceava traditional. Legat de rechizitoriul tiparit de Dragos Bujorean, pe banii parchetului, la o tipografie privata inca necunoscuta, avocatul Pompiuliu Bota a formulat la Parchetul Curtii de Apel Suceava o plangere penala pe aceste aspecte procurorului Bujorean. In esenta, avocatul Bota condamna folosirea banilor parchetului pe tiparirea unui rechizitoriu sub forma de carte, in zeci si zeci de exemplare a caror destinatie si scop precis nu sunt inca cunoscute.
Iata plangerea:
Subsemnatul, Bota Pompiliu, inculpat in Dosarul penal nr. 3100/P/2012, in temeiul art. 288-289 C.P.P., art. 18 din Legea nr. 677/2001 formulez
PLANGERE PENALA
Prin care solicit cercetarea si tragerea la raspundere penala a dlui BUJOREAN DRAGOS avand functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava, sub aspectul urmatoarelor infractiuni:
-divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. si ped. de art. 304 Cod penal
-deturnare de fonduri, prev. si ped. de art. 307 Cod penal
-delapidare, prev. si ped. de art. 295 Cod penal
-abuz in serviciu, prev. si ped. de art. 297 Cod penal
Solicit efectuarea de cercetari sub aspectul infractiunilor mentionate si fata de agentul economic, in calitate de complice la savarsirea acestor infractiuni, ale carui date de identificare sunt detinute de procurorul Bujorean Dragos.
Sesizarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, pentru analizarea si dispunerea de masuri fata de aspectele legate de prelucrarea datelor cu caracter personal care intra sub incidenta Legii nr. 677/2001 sau a altor dispozitii legale aplicabile in domeniul protectiei datelor cu caracter personal, ce apartin persoanelor evidentiate in rechizitoriu.
In fapt, in timpul derularii urmaririi penale in dosarul penal nr. 3100/P/2012, anterior sesizarii Judecatoriei Suceava, procurorul Dragos Bujorean a inaintat Rechizitoriul nr. 3100/P/2012 unui agent economic din Municipiul Suceava in vederea derularii procesului tehnic de tipografiere (tehnoredactare, legare si multiplicare), asa cum rezulta din adresa de informare nr. 25/VIII/3 din 07.01.2016 Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava.
Decizia organului de urmarire penala este contrara dispozitiilor legii procesual penale (art. 329 CPP) care precizeaza in mod imperativ ca: ,,rechizitoriul insotit de dosarul cauzei si de un numar necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpatilor, se trimit instantei competente sa judece cauza in fond.”
Potrivit art.285 alin. 2 CPP, procedura urmaririi penale este nepublica.
La o analiza a reglementarilor in materie, de lege lata, precum si a literaturii de specialitate, observam ca nu se arata, respectiv nu se dezbate problema accesului la actele dosarului penal, in faza de urmarire penala, al participantilor la proces, precum si al aparatorilor lor, sau a unor persoane fizice sau juridice care nu au un interes in dosar. Mai mult decat atat, in practica organelor de urmarire penala si cercetare penala, se intalnesc extrem de des situatii in care acestea interzic, total sau partial, accesul la actele aflate in dosar. Motivatia avansata pentru o asemenea optica este aceea ca ”urmarirea penala este secreta” si ca ”nu exista un text legal expres care sa permita accesul la dosar”.
Caracterul nepublic al urmaririi penale isi gaseste ratiunea in faptul ca unele activitati, cum sunt: strangerea probelor in vederea stabilirii vinovatiei faptuitorului, conservarea unor urme care sa ajute la aflarea adevarului, dejucarea unor planuri ale faptuitorilor care incearca sa denatureze sau sa ascunda probe pentru a se sustrage raspunderii penale, luarea masurilor preventive etc, ar fi mult ingreunate, iar unele chiar imposibil de realizat daca persoanele cu interes direct in cauza si nu numai acestea, ar cunoaste in amanunt intreaga strategie de cercetare a organelor de urmarire penala sau ar lua la cunostinta de intregul material probator.
2. Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 (*actualizata*) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vigoare de la 12 Decembrie 2001, modificata si completata, are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
Or, prin decizia de a pune la dispozitia agentului economic RECHIZITORIUL emis in dosarul penal nr. 3100/P/2012, procurorul Bujorean Dragos, a dezvaluit catre terti datele cu caracter personal ale subsemnatului, care au fost prelucrate de acesta, fara a avea calitatea de operator in sesul art .3, lit. e din Legea nr. 677/2001.
Potrivit ART. nr. 10 (1) din Legea nr. 677/2001, prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la savarsirea de infractiuni de catre persoana vizata ori la condamnari penale, masuri de siguranta sau sanctiuni administrative ori contraventionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuata numai de catre sau sub controlul autoritatilor publice, in limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege si in conditiile stabilite de legile speciale care reglementeaza aceste materii.
Prin modul defectuos in care a procedat organul de urmarire penala, procurorul Bujorean Dragos mi-a incalcat drepturile garantate de prezenta lege.
Urmare a refuzului explicit de a ma instiinta cu privire la agentul economic care a prelucrat datele subsemnatului, in principal cele prevazute de art. 10 din Legea nr. 677/2001, organul de urmarire penala mi-a resctrictionat dreptul de a ma adresa instantei competente pentru repararea prejudiciului cauzat.
3. Folosirea sumelor de bani publici pentru plata serviciilor de tipografie aferente rechizitoriului, efectuate de agentul economic, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de deturnare de fonduri, prev. si ped. de art. 307 Cod penal.
Potrivit informararii nr. 25/VIII/3 din data de 07.01.2016 procuror Bujorean Dragos a dispus atribuirea executarii serviciilor tipografice in mod direct agentului economic, in cuantum de 1078 euro ( 4.784, 81 lei = 4,444 lei/euro), bani publici.
Astfel ca, in lipsa unei prevederi legale schimbarea destinatiei acestor fonduri apare ca nelegala si abuziva.
Fata de aceste motive, solicit:
-identificarea agentului economic,
-cercetarea si tragerea la raspundere a procurorul Bujorean Dragos si a agentului economic, sub aspectul infractiunilor precizate in prezenta cerere.”
bujorean este un individ fara scrupule. acum este evident de ce mirsavie a fost in stare acest individ pentru a ajunge avocat. sa ajungi avocat si sa insulti 3000 de colegi juristi din baroul concurent merita o pedeapasa pe masura. o sa aiba 3000 de plingeri penale, ca sa se specializeze in drept penal. cred ca stie toata lumea ca nici macar nu avea competenta ca parchet sa cerceteze infractiunile pe care le-a inventat. nu mai vorbim de incompatibilitate.