Luni 20 Noiembrie 2017, Actualizat acum 323 zile 12:00 am

 

Legătura dintre Gerald Schweighofer şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Vezi cum a pus mâna pe terenul pe care şi-a construit fabrică la Rădăuţi!

lemnPetrecerea de sfârşit de an la care a participat preşedinte al României face parte dintr- o tradiţie pe care au păstrat-o în ultimii ani cinci familii apropiate, între care şi Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen, dar şi gazda, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei la Sibiu.

like-facebookAcesta din urmă, deţinătorul reprezentanţei Opel din municipiul păstorit până nu de mult de actualul preşedinte, are la nici 10 kilometri de Sibiu, în localitatea Cisnădioara, o casă de vacanţă situată în imediata apropiere a bisericii fortificate săseşti din satul locuit în majoritate de etnici germani.

Potrivit celor de la stiri- extreme.ro, Huber ar fi planificat deja totul şi îşi aşteaptă amicii de suflet acasă, ca în fiecare an, să petreacă alături de ei în stil săsesc (PAS CU PAS),feriţi de ochii lumii.

Dintre prietenii apropiaţi ai consului austriac  Andreas Huber este şi Gerald Schweighofer , patronul firmei  Grupul austriac  Holzindustrie Schweighofer.

Grupul de firme, controlat de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, estimează pentru acest an o creştere cu 10% a afacerilor faţă de anul trecut, susţinută atât de piaţa de profil, cât şi de demararea operaţiunilor în noua fabrică din localitatea Reci, judeţul Covasna. Austriecii estimau pentru 2014 afaceri totale de 512 mil. euro (2,275 mld. lei).

Gerald Schweighofer a venit în România în 2003 ca investitor străin, cu planul de a face afaceri cu lemn. A început cu o fabrică la Sebeş şi se pregăteşte să o deschidă pe a cincea. Astăzi, cam 89.000 de vagoane de tren pline cu buşteni intră anual pe porţile fabricilor sale. Într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, iar firma austriacului prelucrează anual circa patru milioane de metri cubi.

Deşi au circulat multe zvonuri despre el, omul de afaceri nu este implicat în nici o cercetare penală, nefiind suspectat de vreo încălcare a legii. Lucrează “nemţeşte”, cu documente, fără să taie vreun copac fără acte şi fără să cumpere vreun buştean “la negru”.

O lege l-a scos din Austria

Probabil că prin 2001, când era încă asociat cu marea companie italiană de exploatare a lemnului, Stora Enso Timber, Gerald Schweighofer nici nu auzise de Rădăuţi, Siret sau Sebeş. Însă o schimbare legislativă din Austria, care viza conservarea pădurilor şi exploatarea sustenabilă a pădurilor, era deja pregătită şi urma să intre în vigoare din 2002.

O altă lege l-a adus în România

Iar efectele vizitelor sale au început să se vadă. Cumva a reuşit să intervină pe lângă fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-au creat, practic, condiţiile demarării exploatării masive a fondului forestier de orice firmă din România sau de oriunde.

A fost promovată o ordonanţă de urgenţă pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare- cumpărare pe termen lung a masei lemnoase, aprobată în acelaşi an prin lege. În 2003, când au început licitaţiile, doar firma lui Schweighofer avea capacitatea de a prelua aceste contracte – ceea ce s-a şi întâmplat.

Au urmat zece ani de prosperitate pentru investitorul austriac. Acum are patru fabrici în România, iar la anul o deschide pe a cincea. Asta, deşi cu numai un an în urmă spunea că nu va mai deschide încă o fabrică.

Nici nu e de mirare dacă e să observăm ce bani a făcut doar în ultimii cinci ani: profit net de 330 milioane de euro în perioada 2008 -2013 şi o cifră de afaceri cumulată de1,9 miliarde de euro. Echivalentul în lemn este uriaş.

Grupul austriac Schweighofer a investit 14 milioane de euro într-o hală de producţie a grinzilor lamelare la fabrica din Rădăuţi, cu o capacitate anuală de 100.000 metri cubi.

Noua unitate Schweighofer pentru producerea grinzilor lamelare a fost pusă în funcţiune în această lună, se arată într-un comunicat al grupului austriac.  Întreaga producţie de grinzi va fi exportată în Japonia, potrivit companiei, care a semnat un contract exclusiv cu firma Lamsell Corporation pentru vânzările de pe piaţa japoneză. Holzindustrie Schweighofer are peste 2.500 de angajaţi în România şi operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti, o a cincea unitate urmând să fie inaugurată în prima parte a acestui an la Reci, judeţul Covasna.

Grupul de firme, controlat de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer , estimează pentru acest an o creştere cu 10% a afacerilor faţă de anul trecut, susţinută atât de piaţa de profil, cât şi de demararea operaţiunilor în noua fabrică din localitatea Reci, judeţul Covasna.

Pădurile româneşti sunt devorate continuu de “termitele” austriece, în timp ce majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au luat măsuri pentru protejarea fondului forestier propriu, cum ar fi reducerea cantităţii de lemn destinată exploatării. La fel a procedat Rusia şi China. Dar, în România grupul de firme austriac din cadrul Holzindustrie Schweighofer interpretează legislaţia româneasca în funcţie de interesul lor. De-a lungul timpului, la nivel naţional compania Schweighofer a făcut mai multe afaceri la limita legii sau chiar a încălcat-o. În urmă cu o săptămână, o anchetă demarată de Direcţia Naţională Anticorupţie în sânul justiţiei din Suceava a scos la iveală iţele controversate ale poveştii prin care firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL a obţinut terenul agricol pe care şi-a construit fabrica din localitatea Rădăuţi, din judeţul Suceava. Pentru a pune mâna pe terenul dorit, austriecii au luat legătura cu afaceristul Gavril Constantin Babiuc care trebuia să cumpere aproximativ 130 de hectare de teren arabil de la proprietarii din zonă, pe care trebuia să-l revândă ulterior austriecilor. Ameninţat de austrieci cu pierderea contractului, Babiuc a apelat la judecătorul Costică Bogdan Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, care a emis 69 de hotărâri judecătoreşti ilegale pentru ca acesta să intre în posesia pământului. Ulterior întreaga suprafaţă a ajuns la firma Holzindustrie Schweighofer.
Judecătorul Costică Bărbuţă a emis 69 de hotărâri ilegale pentru ca austriecii să-şi construiască fabrica de la Rădăuţi
Fostul director al Regiei Naţioane a Pădurilor Romsilva din perioada 2002-2003, Filip Georgescu a a susţinut adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-a creat condiţiile legislative necesare pentru exploatarea masivă a fondului forestier românesc de către Holzindustrie Schweighofer, firmă românească cu capital austriac. Prima a fost Ordonanţa de Urgenţă 71 din 2002, prin care Romsilva putea încheia contracte de vânzare a masei lemnoase pe termen lung, cu agenţii economici care au o capacitate de procesare a unei cantităţi de peste 20.000 metri cubi pe an. Principalul beneficiar al acestei măsuri legislative a fost Holzindustrie Schweighofer care, prin trei contracte încheiate cu Romsilva pe o perioadă de 10 ani, a primit dreptul de a exploata în jur de un milion de metri cubi de lemn, anual. Dar, numai lemn folosit în producţia proprie. Cu toate acestea grupul de firme din cadrul Schweighofer interpretează legislaţia românească în funcţie de interesul lor. În ultimii ani, grupul de firme aflate sub umbrela lui Schweighofer a facut mai multe afaceri la limita legii sau chiar au încalcat-o. Potrivit contractului semnat cu Romsilva.
Afaceri controversate
Holzindustrie Schweighofer a contractat 120.000 mc de masă lemnoasă de la Direcţia Silvică Suceava. Din această cantitate aproape 36.000 mc au fost revânduţi către alte firme. Mai mult, în anul 2008, Holzindustrie Schweighofer a contractat tot de la Suceava o altă cantitate de 125.147 mc. “Având în vedere faptul că suprafaţa de pădure aflată în proprietatea statului s-a diminuat în Suceava cu 87.000 ha, volumul înscris în contractul de vânzare a masei lemnoase depăşeşte procentul maxim admis de 20%.”, se menţionează într-un raport de control. În schimb, angajaţii Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc nu au mai mărit preţul la lemn timp de trei ani, deşi erau obligaţi de lege să facă acest lucru. “Prin urmare directia silvică a vândut aproape 20.000 mc de masă lemnoasă către Holzindustrie Schweighofer la un pret mai mic cu 16 lei/mc”. Astfel, statul român a fost prejudiciat cu suma de 700.000 lei, adica cu vreo 200.000 de dolari. Mai mult, masa lemnoasă a fost exploatată de Forestar S.A. iar lemnul nu a mai ajuns la Holzindustrie Schweighofer.
Firma austriacă Holzindustrie Schweighofer a început în anul 2004 să caute teren pentru construcţia unei fabrici şi a unui centru administrativ în judeţul Suceava, unde urma să facă investiţii de aproximativ 100 de milioane euro. După lungi căutări, austriecii au pus ochii pe un teren de aproape 130 de hectare în comuna Satu Mare, aflată în apropierea municipiului Rădăuţi. Pentru a nu cumpăra terenul direct de la proprietari, austriecii au apelat la afaceristul Gavril Constantin Babiuc, care trebuia să-i convingă pe toţi proprietarii din zonă să-i vândă pământul. Iar el, ulterior, trebuia să revândă terenurile firmei austriece. În goana după pământul moldovenesc, Gavril Babiuc a întâmpinat probleme în achiţionarea a 79 de parcele a căror suprafaţă era de 41,59 ha. Aceste ultime parcele nu se putea vinde prin notariat pentru că moştenitorii de drept nu dezbătuse succesiunea, erau deţinute în coindiviziune sau succesorii nu şi-au încris dreptul de proprietate în cartea funciară. Aflaţi în impas, austriecii au început să facă presiuni asupra lui Gavril Babiuc, pe care-l ameninţau că dacă nu rezolvă problema riscă să piardă contractul. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că: “Numitul Babiuc Constantin Gavril a fost presat de investitorul austriac să rezolve această situaţie sub sancţiunea pierderii, inclusiv de către acesta a unor sume semnificative de bani. În acest context, Babiuc Constantin Gavril a apelat la judecătorul Bărbuţă Bogdan Ilarion Costică, din cadrul Judecătoriei Rădăuţi.”
69 de hotărâri, ilegale
După un plan bine elaborat între Babicu şi Bărbuţă, problema cu cele 79 de parcele şi-a găsit rezolvarea la Judecătoria Rădăuţi. Astfel, judecătorul Costică Bărbuţă a emis pe 22 martie 2005 nu mai puţin de 21 de hotărâri judecătoreşti. Două lună mai târziu a emis alte 25 de hotărâri. În septembrie au fost emise alte 12, iar în octombrie ultimele 11 hotărâri. În total 69 de hotărâri judecătoreşti prin care Babiuc a intrat în poseia celor 79 de parcele. De la Babiuc terenurile au ajuns în proprietatea firmei Schweighofer. Pe terenurile cu pricina, austriecii au înfiinţat în 2008 “Fabrica Rădăuţi”, fiind inclusă în compania Egger. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, la Rădăuţi se debitează anual 1,4 milioane metri cubi de lemn rotund şi se produc în jur de 165.000 de tone de peleţi. 70% din materialul lemnos provine din România, iar restul din Ucraina. Ioan Banciu, country manager la Egger, a declarat pentru Hotnews că: “”terenurile s-au achiziţionat cu respectarea legislaţiei în vigoare, documentele fiind autentificare la notariatele publice”.
loading...

Ping-uri pentru aceasta Știre

  1. Legătura dintre Gerald Schweighofer şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Vezi cum a pus mâna pe terenul pe care şi-a construit fabrică la Rădăuţi! | MoldovaNews.ro
  2. Garda Naţională de Mediu a început controlul pe platforma Egger din Rădăuţi | SuceavaNews.ro

Lăsați un comentariu

*