Ȋn perioada 26 – 28 mai 2017, la Muzeul de Istorie din Suceava, se desfășoară Simpozionul internațional From Symbols to Signs – Signs, Symbols, Rituals in sanctuaries.
La evenimentul organizat de Muzeul Bucovinei Suceava și Academia Romȃnă – Institutul de Arheologie din Iași, participă 23 de specialiști din Romȃnia și Italia, care iși vor prezenta cercetările lor ȋn acest domeniu.
Cu această ocazie va fi prezentată și expoziția Bedrich Hrozny – Aniversarea centenarului de la descifrarea limbii hitite. Bedřich (Friedrich) Hrozný a fost un orientalist și lingvist ceh. El a descifrat limba antică hitită, a identificat-o ca o limbă indo- europeană și a pus bazele dezvoltării hititologiei.
Hrozný s-a născut în Lysá nad Labem, Boemia, Austria-Ungaria. În orașul Kolín a învățat ebraică și arabă.
La Universitatea din Viena a studiat ackadian, aramaic, etiopian, sumerian și sanscrit, precum și cuneiformul folosit în Asia Mică, Mesopotamia și Persia. De asemenea, a studiat orientalismul la Universitatea Humboldt din Berlin.
În 1905, după săpăturile din Palestina, a devenit profesor la Universitatea din Viena.
În 1906, la Hattusa ( Boğazkale modernă, la aproximativ 200 km est de Ankara ), o expediție germană a găsit arhivele împăraților hitiți în cuneiform, dar într-o limbă necunoscută. În timpul activității în armata austro-ungară în timpul primului război mondial. Hrozný a publicat în 1917 o descriere a limbii care arata că aparținea familiei indo-europene.
În 1925, Hrozný a condus o echipă arheologică cehă care a descoperit 1000 de table cuneiforme care conțineau contracte și scrisori de comercianți asirieni în satul turc Kültepe și au excavat vechiul
oraș hititic din apropiere Kanesh.
Mai târziu, în viața sa, a încercat să descifreze scriptul hieroglific folosit de hitiți și scripturile folosite în India antică și în Creta, dar a eșuat în efortul său. Din 1919 până în 1952, a fost profesor de cercetare cuneiformă și istorie orientală antică la Universitatea Charles din Praga. După ocupația germană a Cehoslovaciei a devenit rector al Universității Charles.
Un atac de cord în 1944 i-a încheiat activitatea științifică.
