Mai mulți primari din județul Suceava au fost prezenți, miercuri, la întâlnirea cu președintele României, Klaus Iohannis, care a avut loc la Teatrul „Matei Vișniec” Suceava. Reprezentanții comunelor s-au plâns șefului statului de problemele pe care le-au întâmpinat în demersurile lor pentru implementarea unor proiecte de interes local, despre lipsa autostrăzii, s-au arătat nemulțumiți de modul în care arată oficiile poștale din județ, dar și de modul nou de realocare a posturilor de poliție, care, spun ei, a dus la o creștere a infracționalității.
Primarul comunei Rădășeni, Neculai Perju, a ridicat problema urgentării finanțării cadastrului general, dar și cea a pășunelor: „Cetățenii noștri nu au unde să-și pască animalele”.
„Este un obiectiv pe care noi îl așteptăm de ani buni. Acest lucru a umplut sălile tribunalelor cu cetățenii noștri. este perspectiva anului 2018 când Comisia Europeană probabil va solicita ca subvențiile care se acordă pe suprafață să fie acordate numai pentru terenuri intabulate. Perspectiva programelor care sunt acum, vechiul cadastru, cadastrul general și celălalt program de cadastru este undeva pentru anul 2023 spre finalizare. A doua problemă este problema pășunelor, care într-adevăr la nivelul județului Suceava se ridică la 180.000 de hectare, dar pășunile care se dau în administrarea comunelor fac parte din domeniul public sau privat al localităților noastre. A apărut o ordonanță 34 prin care ne obligă să ne concesionăm. Nimic împotrivă, însă cetățenii noștri, cei localnici participă la aceste licitații alături de ceilalți din alte localități. Nu de multe ori câștigă alții aceste licitații, iar cetățenii noștri nu au unde să-și pască animalele”, a spus primarul.
Primarul din Horodnic de Sus, Valentin Luța, s-a plâns de modul în care arată oficiul poștal din localitate.
„Avem oficiu poștal, însă arată ca după bombardamentele din 1945 și nimeni nu poate face nimic. Ne-am adresat atât celor de la județ care se ocupă de Poșta Română, cât și la București și domnilor deputați care ne reprezintă la momentul actual, însă toțidau din umeri”, a precizat primarul.
Primarul comunei Adâncata, Viorel Cucu, a ridicat trei probleme în cadrul întâlnirii.
„Obținerea avizelor în ceea ce înseamnă aviz de la Drumuri Naționale pentru că sunt foarte puțini specialiști, noi ne confruntăm cu problema că trebuie să depunem proiectele la Secția de Drumuri Suceava, aceste proiecte pleacă spre Iași, le analizează și autorizează acolo, durează foarte mult timp și din această cauză pierdem proiecte pe bani europeni. A doua problemă este Delgaz, o firmă privată. Ca să putem pune în funcțiune stația de canalizare și aducere de apă trebuie să facem diverse investiții care solicită foarte mulți bani, de la un miliard până la cinci miliarde, apoi trebuie să le dăm cu titlu gratuit, iar niciodată nu vom putea recupera acei bani. A treia mare problemă: obținerea avizelor de la Ministerul Culturii. Știm că acolo există specialiști de înaltă clasă care se întrunesc când vor și avem în Adâncata o bisericuță de lemn, monument istoric și datorită întrunirii foarte deficitare a acestei comisii riscăm să pierdem acești bani europeni, peste 300.000 de euro. Și atunci cum să ne dezvoltăm?”, a spus primarul.
Primarul din comuna Fântânele, Vasile Hîj, a ridicat problema reorganizării posturilor de poliție, dar și creșterea infracționalității: În momentul de față, posturile de poliție le putem face muzee.
„Fac referire directă la siguranța cetățeanului. Acum 3-4 ani s-a făcut o descentralizare a posturilor de poliție. În așa fel s-au organizat încât au creat un centru de comandă la 20 de km, dau exemplul comunei Fântânele. În așa fel s-au așezat lucrurile că la postul de poliție local nu există polițist, indiferent cât am căuta. Vă dau exemplu elocvent ziua trecută, au venit oamenii la mine și m-au întrebat unde este polițistul. Am sunat șeful de post și mi-a spus că este la o acțiune la Ipotești, 17 km. Rugămintea mea este dacă s-ar putea reveni la vechiul sistem, posturile de poliție să fie de sine stătătoare, să rămână cum au fost pentru că a crescut infracționalitatea în perioada cât poliția este în acțiune în altă comună. În momentul de față, posturile de poliție le putem face muzee”, a precizat șeful comunei.
Primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, a adus în atenție infrastructura rutieră.
„Este o vorba de o decizie din urmă cu cinci ani a Ministerului Transporturilor, prin care unele tronsoane de cale ferată au fost închise. Sigur că unele au fost afectate de anumite calamități, vorbim de inundațiile din 2008, însă altele au fost închise pur și simplu, motivul invocat la vremea respectivă fiind lipsa unei anumite eficiențe economice. Aș putea spune și nu doar ei, sunt unii mai îndreptățiți ca mine să o facă, că la vremea respectivă analiza aceasta a fost una oarecum superficială dacă ne gândim că costurile în numele cărora s-au suspendat anumite trenuri erau oarecum mici, însă pierderile ulterioare putem spune că au fost infinit mai mari. Este dureros să vedem astăzi investiții realizate încă de imperiul Austro-ungar care sunt prin iarbă, stații CFR aflate în paragină. Nu cred că a cuantificat cineva prejudiciile aduse infrastructurii rutiere și mă refer aici la bani alocați ani de an pentru repararea drumurilor, prejudicii provocate și de utilajele de mare tonaj, transporturi care ar putea fi preluate în mare măsură și de calea ferată”, a menționat primarul.
