Pe o piata estimata la aproape un miliard de euro, o afacere de familie din judetul Suceava se lupta cot la cot cu marii jucatori internationali din domeniu si se ”incapataneaza” sa reziste si sa creasca de la an la an. Vorbim despre piata produselor lactate, unde, din 1999, activeaza si compania Tudia, detinuta de Cristian si Brindusa Mihai. Fabrica lor functioneaza la 50 de kilometri de Suceava, in localitatea Gramesti, departe de poluarea oraselor, intr-o zona de campie, aproape de raul Siret. Cu 160 de angajati, compania a vandut anul trecut produse lactate de circa 27 mil. lei (6 mil. euro) din care cele mai cautate au fost cascavalul, care a reprezentat circa 35% din cifra de afaceri, urmat de smantana (30%) si telemea (20%), scrie Hotnews.
Fabrica prelucreaza pana la 55.000 de litri de lapte pe zi, materie prima pe care o achizitioneaza de la fermierii din judetele Suceava si Botosani si pe care o transforma in cascaval, telemea,branza de vaci, branza de burduf,branza topita, produse acidofile, smantana,unt, dar in diferite sortimente, ambalaje si gramaje. Compania are clienti in aproape toate judetele tarii si livreaza in cateva din marile retele de hypermarket, dar si la export in mai multe tari din UE, precum Spania, Marea Britanie, Italia, Belgia, Germania, Luxemburg, Grecia, Cipru si Franta. Exportul reprezinta circa 20% din cifra de afaceri.
Insa, in spatele acestor cifre sta multa munca si pasiune pentru ceea ce fac, dar si dorinta de a pastra cat mai mult din gustul autentic al produselor lor. Inainte de lansarea Tudia, cei doi soti au cochetat cu antreprenoriatul, fiecare pe specificul pregatirii – Brindusa Mihai fiind asociat si administrator la o firma cu profil farmaceutic, afacere preluata de un lant international de farmacii, iar Mihai Cristian – la o societate in domeniul productiei de inghetata. Lansarea Tudia a venit pe fondul oportunitatilor oferite de comunitatea locala, unde existau multi producatori de lapte care nu mai aveau piata de desfacere, combinata cu posibilitatea accesarii de fonduri SAPARD care – dupa multa multa energie consumata cu toate etapele birocratice ale procesului – le-a permis construirea fabricii din Gramesti.
Intre 2007 si 2009 s-au facut investitii pentru extinderea si adaptarea fabricii de lactate la standardele europene, procesul de modernizare fiind una dintre preocuparile permanente ale celor doi antreprenori. Ceea ce diferentiaza Tudia de alti producatori vine din imbinarea experientei si traditiei locale in fabricarea branzeturilor cu tehnologia moderna. In fabrica sunt folosite retete vechi si consacrate, adaptate la exigentele pietii de azi. Compania colecteaza laptele din sute de gospodarii si ferme din zona, lucru care ii permite sa utilizeze procedee traditionale in productie. Un exemplu este obtinerea cascavalului din lapte nepasteurizat, cu un gust diferit de cel produs cu lapte pasteurizat (prin pasteurizare se distruge practic flora din lapte benefica sanatatii). In acelasi spirit, pentru branzeturi cat mai naturale si mai sanatoase, nu se utilizeaza sarea iodata, ci saramura, iar cascavalul Bradut este afumat in afumatori ce folosesc rumegus de lemn de brad. Fiind mult mai naturale, produsele au si un termen de valabilitate mai scurt. Cei doi antreprenori isi doresc sa-si consolideze pozitia pe piata. Astfel vor putea sa sustina si micii fermieri locali vulnerabili in fata expansiunii companiilor internationale. Si-si mai doresc ca autoritatile sa ajute mai mult companiile romanesti care prelucreaza materii prime locale in zone defavorizate, mai ales in conditiile in care multinationalele practica o politica agresiva de extindere.
”Pe piata produselor lactate se poate crea un monopol pe anumite zone de colectare si dupa o crestere artificiala a pretului laptelui si inchiderea unor concurenti care nu vor putea tine pasul cu pretul marit, va urma, si de fapt asa se si intampla in anumite zone unde nu este concurenta, o scadere drastica a pretului, oamenii fiind obligati sa vanda laptele la pretul impus sau sa inchida fermele„, spune Cristian Mihai.
Anul 2016 a fost deosebit de greu atat pentru procesatori cat si pentru fermieri, deoarece pe piata romaneasca au intrat atat produse lactate foarte ieftine din vest, cat si lapte materie prima foarte ieftin, in special din Ungaria.
”Noi procesam doar lapte romanesc, dar a fost foarte greu sa pastram un pret ridicat la materia prima. Cel mai trist este ca laptele unguresc se proceseaza in Romania si se da prin programul Laptele si cornul, subventionand indirect producatorii externi.”
