Un număr de 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi câteva peşteri turistice din mai multe judeţe ale României, printre care și Suceava, sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, specialiştii recomandând aerisirea încăperilor.
Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marţi, presei, că valorile ridicate de radon au fost constatate cu ocazia realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional, scrie Mediafax.
”Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, a spus Cucoş Dinu.
Potrivit acesteia, din hartă reiese că s-au înregistrat valori mari de radon în mai multe judeţe, precum Cluj şi Mureş, dar s-au observat corelaţii şi cu geologia solului, astfel încât specialiştii UBB vor să suprapună harta de radon realizată peste harta geologică a României.
”Am avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, a spus Alexandra Cucoş Dinu.
Specialiştii UBB au reuşit să implementeze primele metode de remediere din România, iar acum vor dezvolta un proiect prin care încearcă reducerea costurilor metodelor de bază şi să adapteze casele afectate la directivele de eficienţă energetică.
”Există soluţii, trebuie o cooperare naţională. Nu cred că în aceste instituţii publice, şcoli, unde nivelul de radon este ridicat, nu se poate implementa o metodă de remediere. Costurile variază şi ar putea ajunge la 1.000 de euro, vom încerca să scoatem un sistem pe piaţă care să poată fi comercializat, să brevetăm o soluţie rapidă, puţin consumatoare de energie, ieftină, accesibilă tuturor, pentru control, atât de monitorizare cu transmitere la distanţă a datelor, de supraveghere a nivelul de radon din locuinţă, cât şi de intervenţie”, a explicat Cucoş.
Pentru reducerea expunerii la radon în şcoli, grădiniţe şi primării, o soluţie la îndemână este aerisirea şi ventilarea încăperilor.
Harta realizată la UBB va fi încărcată şi pe Atlasul European de Radon.
Harta de radon a fost prezentată în cadrul seminarului “Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce priveşte Expunerea Populaţiei la Radon şi la Radionuclizii din Materialele de Construcţii” care se desfăşoară în perioada 23 – 27 ianuarie la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB.
