Podul de la Talpa, care deja intră în istoria celor două județe Suceava și Botoșani, revine în discuția deliberativului județean. Pentru a putea începe licitația pentru continuarea lucrărilor ar fi nevoie de întocmirea documentației tehnice numai că, potrivit șefului administrației județene Suceava, Gheorghe Flutur, autoritățile vecine nu răspund la solicitări.
Consilierul județean PSD, Mihai Grozavu, a spus că este nevoie de proiectul tehnic pentru realizarea investiției de la Talpa care are deja aproape 20 de ani de când au început lucrările.
„Cred că îi schimbăm numele ca să îl botezăm altfel. Motivația este că cei de la Suceava nu s-au înțeles cu cei de la Botoșani. Pai dacă 75.000 de lei nu sunt …. ce mai e și asta…Trebuie făcut ceva, domnule…. Este nevoie de o documentație pentru a se face licitație pentru lucrarea care trebuie terminată”, a spus Grozavu.
La rândul său, președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a subliniat că problema podului de la Talpan este foarte veche și că din păcate a fost „o lipsă de reacție a colegilor noștri de la Botoșani care au privit lucrurile altfel”.
„Și în mandatul meu erau probleme. O să vedem ce facem, dar acum suntem pe final de an. Noi discutăm proiectele între județe. Ne înțelegem cu Ucraina și facem proiecte transfrontaliere și nu puteam finaliza un pod care rămâne simbol al neputinței pe Siret între Suceava și Botoșani. Dacă ei nu răspund și ce facem, rămânem cu banii blocați acolo? Din punctul meu de vedere trebuie să reluăm discuțiile cu Botoșani în 2017. Comunitățile din județul Botoșani, dar și comuna Zvorâștea va trebui să facă demersuri pentru că au terenuri peste apă, au familii, au copii lucrează și ocolesc pentru a ajunge la terenul lor. Va trebui să reluăm în 2017, dar să ne înțelegem întâi noi, conducerile județului și după aceea comunitățile”, a spus Flutur.
Lucrările de la pod au început în anul 1995, executant fiind Cominco.
„Consiliul Județean Botoșani urma să realizeze 52% din proiect, în timp ce Consiliul Județean Suceava – 48%. In 2004, lucrările s-au sistat din cauze politice, iar până în prezent nu s-a mai realizat nimic. Până atunci s-au ridicat pilonii de susținere ai podului și mai urmau să fie montate grinzile, ce fuseseră aduse în zonă. In urma inundațiilor din 2010, circa 80 – 90 % din grinzi au fost distruse, iar din grija cetățenilor s-a tăiat și fierul de pe acestea, abia dacă mai sunt patru grinzi bune de folosit. Podul a fost funcționabil, până când în cel de-al Doilea Război Mondial, un localnic cu spirit civic l-a distrus pentru ca nu cumva să vină rușii în Zamostea. După război, a fost construit un nou pod din lemn, însă nu unul de foarte bună calitate, care a fost folosit până prin 1968, când a dispărut cu totul. Podul dintre Zamostea și Talpa ar fi util, deoarece cel de la Vârfu Câmpului este ieșit din garanție și Doamne ferește să se întâmple ceva. Până când cele două consilii județene nu ajung la un consens nu se va face nimic cu acest pod. Dacă grinzile erau urcate pe piloni, proiectul era realizat în proporție de 80%, însă așa cine știe când va fi gata. In anul 2014, noi am trecut din domeniul public al Primăriei Zamostea în proprietatea Consiliului Județean Suceava a drumului județean 291K, cel care face legătura cu podul de peste Siret, însă acesta este un pas minuscul spre finalizarea proiectului”, a declarat Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea.
