Una dintre cele mai impozante clădiri ale Sucevei zace acum în paragină și uitare. Gara Suceava Nord sau Gara Ițcani, cum mai este cunscută de suceveni, cândva o gară-bijuterie arhitecturală a secolului XIX, este acum abandonată.
De ceva vreme ușile au fost ferecate cu un lanț cu lacăt, iar acolo unde nu a fost pus lacăt, ușile și gemurile au fost legate cu sârmă. Deși a primit autorizație de construcție avizată de către Primăria Suceava, acesta fiind motivul pentru care șefii de la Căile Ferate motivau, anul trecut, că nu puteau realiza lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii, lucrările sunt departe de a fi demarate.
Casa de bilete și Poliția TF a fost mutată într-o anexă care cândva era în totalitate a Reviziei de Vagoane. Geamurile sparte sunt puține la număr, fiind deja înlocuite, casele de bilete au fost închise, pereţii scorojiţi, treptele sfărâmate și ici colea mai apare câte un trecător pierdut. Cel mai probabil măsura închiderii cu lacăte și blindarea cu sârmă a tuturor ușilor și ferestrelor a fost luată pentru ca cineva să nu mai vadă paragina și dezastrul din interior pentru că exteriorul oricum e vizibil.
Peronul gării arată ca după un bombardament, la acesta fiind începute lucrări în toamna anului 2014 care însă au fost abandonate ulterior. Acoperișul poate fi zburat la un vânt puternic cum de altfel a mai fost smuls de către o furtună. Nimeni și nimănui nu-i pasă. Conducerea Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional crede că monumentul de patrimoniu din Iţcani „este o ruşine a judeţului” şi „aflat în administrarea cuiva care nu-şi face datoria” . La sfârșitul anului 2014 , muncitori ai SC Compania de Construcţii Feroviare Câmpulung Moldovenesc au lucrat la peron, partea dinspre linia de cale ferată dar s-a realizat doar un capăt de peron.
Persoanele care trec pentru prima dată prin Gara Suceava Nord au impresia că aceasta este în construcţie datorită unor stâlpi groşi de lemn, dar realitatea este cu totul alta. Șobolanii sunt cei care se plimbă în voie, iar numărul lor crește de la o zi la alta, susțin ceferiștii, care se feresc să își spună numele. Oamenii care lucrează de zeci de ani la căile ferate nu cred că Gara Ițcani va mai deveni vreodată ce a fost cândva.
„S-a distrus mult în România, nu numai gara de aici, dar credeți că mai interesează pe cineva?”, a spus un mecanic de locomotivă. Nu numai gara e lăsată de izbeliște, dar și o altă clădire de alături unde erau birouri.
Degradararea
În anul 1990 treceau prin Gara Ițcani în jur de 80 de trenuri, pentru ca în 2009 să figureze în Mersul Trenurilor doar 52 de garnituri de călători. Începând din decembrie 2009 alte șapte rute feroviare au fost desființate.
În ultimii ani, pe măsură ce numărul trenurilor care trec pe aici s-a împuținat, Gara Suceava Nord a început să se degradeze. Activitățile economice desfășurate în clădirea gării (chioșcuri alimentare, baruri, chioșcuri de ziare) s-au închis, spațiile dezafectate au fost invadate de gunoaie și de câini vagabonzi, toaleta este închisă, sala de așteptare este plină de purici, tencuiala a căzut de pe ziduri pe unele porțiuni, geamurile au început să fie sparte, acoperișul și burlanele sunt sparte și în interior plouă. Deşi acum circulă mai puţine garnituri, unele dintre ele sunt destul de importante, fiind trenuri de tip accelerat.
La Iţcani se schimbă locomotivele, se scot sau se adaugă vagoane, punctul fiind unul important pentru circulaţia feroviară. Peisajul pe care îl văd călătorii care poposesc în gară este deplorabil: acoperiş susţinut de piloni de lemn, hăinuţe de copil atârnate la o fereastră de deasupra, peron cu asfalt crăpat şi denivelări, trepte sfărâmate, chioşcuri părăsite, geamuri sparte, toaletă încuiată, ţâşnitoare secătuită, aurolaci, câini vagabonzi, becuri sparte, mizerie. Clădirea a fost construită de austro-ungari în 1869, iar acum este declarată monument istoric, deşi cu greu mai poate fi recunoscută măreţia sa de altădată. Numai o parte din tavan poartă urmele unei bijuterii arhitecturale de secol XIX.. Cât timp cealaltă gară mare din Suceava, Burdujeni, a fost în reconstrucţie, în cea din Iţcani au oprit toate trenurile ce traversau localitatea. Cum Gara Burdujeni a devenit cel mai important nod feroviar, Suceava Nord a fost abandonată.
Scurt istoric
Gara Suceava Nord- Ițcani a fost construită în anul 1871 în satul Ițcan , pe atunci localitate de frontieră în Austro-Ungaria iar astăzi cartier al Sucevei. Între anii 1871-1918, Gara Ițcani a fost gară de frontieră austriacă. . Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. A fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004.
La 28 octombrie 1869 a fost inaugurată și pusă în exploatare linia de cale ferată Cernăuțți-Ițcani , în lungime de 89 km și care avea ca stație terminus satul Ițcani -localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră.
Până în anul 1918, clădirea gării a servit drept un important nod feroviar în traficul de călători și mărfuri pentru tranzitul în interiorul Austro-Ungariei, dar și pentru România. Ea era punct de frontieră între România și Austro-Ungaria, pe teritoriul austriac, în timp ce pe teritoriul României gara corespondentă era Gara Suceava -Burdujeni.
După Unirea Bucovinei cu România, satul Ițcani a devenit parte a Regatului României, iar pichetul de grăniceri s-a desființat. În perioada interbelică, gara era trecută în nomenclatorul CFR sub denumirea de Gara Ițcani. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de „Aron Pumnul”, revenindu-se la denumirea inițială abia în 1944.
Gara Suceava Nord a avut o perioadă de glorie în anii ’50-’60 ai secolului al XX-lea, ea fiind renovată și adaptată cerințelor vremii. Pentru o perioadă, aici a funcționat și un cinematograf. Începând din anul 1963 denumirea gării a fost schimbată în cea de Stația CFR Suceava Nord.
Secvență din filme turnată în Gara Ițcani
La data de 11 septembrie 2007, în Gara Ițcani s-a turnat o secvență din filmul Călătoria lui Gruber, în regia lui Radu Gabrea. În secvența respectivă, un corespondent de război italian (interpretat de Florin Piersic Junior ), însoțit de un ofițer neamț (interpretat de către actorul german Udo Shenk), coboară din tren și este condus la o mașină de epocă marca Mercedes de un comandant al armatei române, de un servilism dus la extrem (interpretat de Claudiu Bleonț ). Alături de actori, au mai apărut în film și 20 de tineri figuranți suceveni care au interpretat pentru o zi rolul de soldați, măturători sau florari, fiind retribuiți cu câte 30 lei. Această gară a fost aleasă, datorită arhitecturii asemănătoare cu cea pe care o are Gara Iași, aflată în reconstrucție.
Încă de acum câțiva ani, conducerea Primăriei Suceava promitea că se va adresa Ministerului Transporturilor şi Regionalei CFR Iaşi în vederea găsirii unei soluţii de reabilitare a Gării Suceava Nord din cartierul Iţcani. Şeful administrativului sucevean, Ion Lungu, spunea, la acea vreme , că imobilul are valoare de simbol şi că arăta deplorabil.
„Este o clădire de patrimoniu, dar din păcate nu din vina Primăriei, ci al celor de la Căile Ferate”, spunea edilul Sucevei.
Deși starea de degradare a gării, care este și monument istoric, a fost semnalată administratorilor clădirii, Regionala CFR Iași nu a luat nici o măsură de rezolvare a situației.
Doar niște lucrări începute într-un capăt de gară au fost cele executate de către CFR Iași. Faptul că a fost emisă autorizația de construcție de către Primăria Suceava pare neinteresant pentru cei care conduc CFR. Regionala CFR Iași anunța că de la 1 martie 2016 vor începe lucrările de investiții în Gara Ițani, în realitate nu se face nimic.
