Anul acesta nu s-au obţinut mai mult de 3.000 de kilograme de grâu la hectar, nici mai mult de 2.000 de kilograme de rapiţă, iar producţia de porumb şi floarea soarelui va fi la jumătate faţă de anul trecut. Preţul cartofilor, al castraveţilor şi al cepei este deja dublu în pieţele sucevene, faţă de anul trecut.
Până în aceste zile, când se trag primele concluzii la nivelul ministerelor de resort care au anunţat că există posibilitatea acordării de despăgubiri pentru fermierii a căror culturi au fost afectate de secetă, avertismentele lucrătorilor din agricultură privind seceta din acest an şi consecinţele acesteia pentru producţia agricolă au fost trecute de cele mai multe ori în partea din spate ale dosarelor înaintate la factorii guvernamentali şi pe coloană în publicaţii, iar pentru televiziuni nu au făcut obiectul unor desfăşurări de forţe logistice importante.
Pentru că ţăranul nu are palsmă şi “e pe câmp”, iar orăşeanul ştie mai degrabă că hipermarketul are porumb pentru fiert, mere, pere, cartofi, varză şi avocado pe tot parcursul anului, la preţuri mai mari sau mai mici, funcţie de capriciile comercianţilor, agricultura a devenit un domeniu despre care se vorbeşte tot mai puţin în ultimii ani. Sunt mai vizibile dereglările ce sunt produse în unii ani la bursele de valori provenite din industria informatică, auto, cea petrolieră ori cea a speculaţiilor bancare şi imobiliare.
O concluzie publicată zilele trecute privind efectele secetei din acest an în România, formulată de către preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Laurenţiu Baciu, este deja îngrijorătoare: Seceta a afectat grav culturile agricole din acest an şi a determinat pierderi de peste două miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, fapt care va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare, a declarat Baciu, care a spus că cele mai mari scăderi de recoltă vor fi în acest an la porumb în primul rând dar şi la soia, grâu, rapiţă, floarea soarelui dar şi la legume.
Laurenţiu Baciu a arătat că cea mai afectată zonă agricolă a fost cea a Moldovei, unde în multe părţi nu a plouat din luna aprilie, încă de atunci instalându-se seceta. În judeţul Suceava, efectele secetei sunt descrise nu de funcţionari, ci de fermieri. Unul dintre aceştia este Ştefan Indianu, inginer agronom care a fost la un moment dat şi director al Direcţiei Agricole Judeţene, acum fermier care exploatează circa 1.500 de hectare de teren agricol, în proprietate, în chirie ori în arendă în partea de sud a judeţului. “Producţia pe hectar la majoritatea culturilor, va fi mai mică cu mult faţă de anul trecut şi nici nu credem că vom atinge măcar nivelul din 2012, când a fost de asemenea un an secetos.
La grâu, producţia este la jumătate faţă de anul trecut – între două şi trei tone la hectar, pe când anul trecut am obţinut 5 tone la hectar în medie. La rapiţă, nu ne aşteptăm la o producţie mai mare de 1.800 – 2.000 de kilograme pe hectar, anul trecut având o producţie medie de 3,5 – 4 tone pe hectar, funcţie de teren. La floarea soarelui, precum se întrevede, producţia este încă de pe acum înjumătăţită faţă de anul trecut, iar porumbul abia dacă mai supravieţuieşte pe timpul acesta de secetă, estimările fiind şi la această cultură că va fi bună măcar o producţie la jumătatea celei de anul trecut”, a spus Ştefan Indianu.
Acesta a arătat că şi celelalte culturi agricole din judeţul Suceava sunt afectate de secetă, inclusiv cele tradiţionale – cartofii şi legumele la care preţurile de pe piaţa angro s-au dublat deja. O scurtă vizită într-o piaţă agroalimentară din municipiul Suceava prezintă realitatea: un kilogram de castraveţi costă şi 5 lei, un kilogram de ceapă 3 lei, roşiile de grădină 6 lei, cele mai mari, un kilogram de cartofi mai măricei – 2 lei, preţuri de două ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
“Aşa merge piaţa, aşa merg preţurile” a concluzionat un bărbat din faţa unei tarabe din Piaţa Mare, fără faţă de producător. Dacă sunt sau nu producători precupeţii din pieţele municipiului Suceava este o altă discuţie. Cert este însă că seceta din acest an a produs o scădere la jumătate a producţiei agricole la majoritatea culturilor şi în mod corespunzător, au crescut şi preţurile la piaţă. Fie aceasta piaţa ştiută de toţi sucevenii, unde constată că de la o zi la alta se scumpesc roşiile, cartofii, castraveţii ori ardeii, fie piaţa mondială a cerealelor, unde preţul porumbului, grâului, orzului, orezului etc., sunt indicatori importanţi în bursele comerciale internaţionale.
Sursa: Adevarul
