Curtea Domnească a Sucevei, monumentul istoric aflat în centrul oraşului, reprezintă o carte de vizită negativă pentru județ. Acoperit de vegetație abundentă, edificul este cu greu vizibil, iar peisajul din strada principală este unul dezolant, în total contrast cu planurile măreţe de reabilitare, planuri aflate încă la un stadiu incipient.
Scurt istoric
Curtea Domnească a fost construită între secolele al XIV-lea și al XVII-lea în centrul Sucevei. Arsă într-un incendiu, ea a fost reconstruită de Ștefan cel Mare (1457-1504) și refăcută în timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). Edifiul a fost abandonat la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. În prezent, ea se află în stare de ruine. Ansamblul „Curtea Domnească” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 și este format din 4 obiective: Palatul Domnesc – ruine – datând de la mijlocul secolului al XIV-lea, Turn locuință – ruine – datând din secolul al XIV-lea , Turn de poartă – ruine – datând din secolul al XIV-lea și anexă – ruine – datând din anul 1486. 
O serie de lucrări de igienizare au fost realizate ultima oară anul trecut.
Terenul se află în administrarea Primăriei municipiului Suceava, cea care a promovat un program de reabilitare cu fonduri europene.
Marian Andronache, şeful Direcţiei Domeniului Public din cadrul Primăriei municipiului Suceava, a declarat că lucrările de igienizare trebuie realizate fie de angajaţii din subordinea sa, fie de cei de la Rosal. Marea problemă este legată de personalul redus şi volumul mare de muncă, a mai precizat acesta.
Cercetări arheologice și lucrări de conservare
Ruinele Curții Domnești din Suceava au intrat în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m . Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră.
În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de 35 m pe direcția N-S, pornind din zidul sudic al curții, a fost descoperit un tezaur monetar format din peste 300 de piese, marea majoritate a acestora fiind sferturi de dinar (quarting) emiși de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), în perioada 1430-1437, alte trei piese fiind jumătăți de groși emiși de Alexandru cel Bun după anul 1409. În acea perioadă, monetăriile au bătut quarting-i în cantități mari pentru a finanța campaniile antiotomane, mărind inflația din acea perioadă; moneda a pierdut astfel din valoare atât din punct de vedere al titlului (conținutul de argint), cât și al greutății. Prin urmare, tezaurul monetar descoperit nu avea o valoare intrinsecă mare, fiind unul de conjunctură și nu de acumulare.
Lucrări sistate din lipsă de fonduri
Arheologul Monica Gogu presupune că tezaurul monetar descoperit aparținea unui lucrător care a participat la executarea construcțiilor din piatră din ultimii ani de domnie a lui Alexandru cel Bun. Începând din anul 2000 s-a deschis aici un șantier național de restaurare. În timpul lucrărilor, zona ruinelor a fost împrejmuită cu un gard din panouri metalice. Lucrările s-au desfășurat cu întreruperi, din lipsa fondurilor. Din cauza faptului că șantierul era mai mult abandonat, vestigiile istorice au fost invadate de vegetație, iar în baraca părăsită a organizării de șantier s-au pripășit oameni lipsiți de adăpost și câini comunitari.
În martie 2010, reprezentanții Primăriei Suceava au anunțat că s-au alocat 150.000 lei pentru împrejmuirea ruinelor Curții Domnești cu un gard nou. Acesta urma să fie construit din piatră și fier forjat pe partea dinspre Calea Unirii, iar pe celelalte laturi, din plasă. În luna august,la acea vreme, au început lucrările pentru construcția gardului care urma să protejeze monumentul și să asigure aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu. S-a demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului și s-a ridicat, pe o fundație din beton armat, un gard din piatră înălțat cu plase din fier forjat.
Proiect de reabilitare de 17 milioane de euro
Primăria Suceava, Consiliul Județean și Muzeul Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL, specializată în gestionarea patrimoniului istoric. Arhitectul bucureștean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală.Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul mediu, precum și săli de expoziție permanentă și/sau temporară.
În decembrie 2011, firma spaniolă a finalizat proiectul de restaurare și modernizare a Curții Domnești din Suceava. Costurile au fost estimate la o valoare de 17 milioane de euro iar autoritățile locale și județene au anunțat că vor încerca să acceseze fonduri europene pentru realizarea acestui proiect.
Proiectul de reabilitare a ruinelor Curţii Domneşti din Suceava a ajuns, în februarie 2013, la faza avizării de Ministerul Culturii iar de atunci probabil stă în sertarele ministerului.
Tot pentru acest an se mai doreşte realizarea documentaţiei şi promovarea spre finanţare a proiectului de reabilitare a Curţii Domneşti cu fonduri ale Uniunii Europene, prin acelaşi program prin care se reabilitează Cetatea de Scaun. Numai că edificiul care este un etalon al Cetății de Scaun a Sucevei este acum o groapă de gunoi, fiind mai mult un refugiu pentru oamenii străzii şi în niciun caz un refugiu pentru cultură.
Printre soluţiile tehnice propuse de specialiştii spanioli pentru punerea în valoare a ruinelor se numărau o serie de rampe circulare de vizitare a complexului arheologic, refacerea parţială a zidurilor Curţii Domneşti, până la ultimele detalii cunoscute din datele istorice existente şi reconstituirea întregului ansamblu arhitectonic în mod virtual. Un proiect care sunaa foarte bine, dar care este destul de departe de a fi realizat. Până când Curtea Domnească va fi un mare punct de atracţie turistică în Suceava o igienizare bine realizată, cu păstrarea unor zone verzi cu vegetaţie scurtă, ar da un aspect de normalitate pentru un obiectiv de asemenea rang, cu atât mai mult cu cât se află în centrul oraşului.
,,La Curtea Domnească trebuie făcută igienizarea fără însă a mișca vreo piatră de la locul ei. Este o idée a colegilor din echipa noastră. Ne interesează doar igienizarea zonei, dispariția bălăriilor și a gunoaielor dar și deschiderea spațiului către vizitatori fără ca aceștia să intre în zona sitului arheologic. Poate să fie vizionat de jur împrejur”, a spus Bălan.
La rândul său, viceprimarul Sucevei, Lucian Harșovschi a spus gardul de șantier va fi înlocuit cu altul transparent, astfel încât trecătorii să poată vedea ruinele vechi de 500 de ani. Harşovschi a amintit că monumentul Curtea Domnească va fi îngrijit în speranța unui proiect de refacere pe fonduri europene.
