La 25 martie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Buna Vestire, prima dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, pe parcursul anului bisericesc.
La praznicul Bunei Vestiri, Biserica Ortodoxă celebrează ziua în care Arhangherul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Praznicul Bunei Vestiri este o zi de mare bucurie pentru întreaga creştinătate şi, de aceea, Biserica acordă celor care respectă Marele Post prima dezlegare la peşte, potrivit Click.ro.
În calendarul popular este Ziua Cucului
În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de Ziua Cucului.
Istoricul sărbătorii Buna Vestire
Îngerul Gavriil i s-a arătat Maicii Domnului, pentru prima dată, pe când aceasta împlinise 12 ani. Atunci, Arhanghelul Gavriil a fost trimis în mare taină de Dumnezeu la Templu din Nazaret să-i aducă Fecioarei Maria o mare veste.
În mod neaşteptat, camera în care ea se ruga a fost scăldată de o lumină puternică şi un glas a răsunat în încăpere: „ Tu vei naşte pe fiul Meu!” Mesajul adus de înger a bucurat-o foarte mult pe Fecioara Maria; după aceea, timp de doi ani, ea a aşteptat ca minunea aceasta, care se petrecea peste legea firii, să se împlinească.
Potrivit Legii Vechi, după împlinirea vârstei de 14 ani, Maria trebuia să se întoarcă acasă. În timpul petrecut de Maria la Templul din Nazaret, părinţii ei, Ioachim şi Ana, trecuseră la viaţa veşnică şi Maria era orfană. Potrivit tradiţiei, după plecarea din Templu doar arhiereii sfântului lăcaş erau îndrumătorii şi ocrotitorii Mariei. Aceştia i-au spus că trebuie să se căsătorească, iar Fecioara Maria le-a amintit că ea a fost dăruită lui Dumnezeu de părinţi.
Pentru a afla cine va avea grijă de Maria, preotul Zaharia a chemat la Templul Sfânt 12 bărbaţi cuvioşi (printre care se număra şi Iosif), le-a dat câte un toiag şi le-a spus: „ Al cui toiag va înverzi până mâine, acela va avea grijă de Fecioara Maria”. În timpul nopţii, cele 12 toiege au fost lăsate în altar. În ziua următoare, s-a petrecut o minune…
Atunci, toiagul Lui Iosif a înverzit
Toiagul lui Iosif înverzise. Când arhiereii au intrat în biserică au văzut că pe toiagul acestuia înverzit se aşezase o porumbiţă albă. Preotul Zaharia a spus că, prin acest semn, Iosif era vrednic s-o protejeze pe Fecioara Maria. Această minune i-a determinat pe arhiereii Templului Sfânt s-o logodească pe Fecioara Maria cu Iosif.
Vestirea Arhanghelului Gavriil
Logodna Fecioarei Maria n-a schimbat cu stilul său de viaţă. După Legea Veche, logodna dura aproape un an, timp în care logodnicii locuiau în aceeaşi casă fără să fie soţ şi soţie. Maria şi-a petrecut timpul în post şi rugăciune. Atunci, Dumnezeu l-a trimis din nou pe Arhanghelul Gavriil să-i împlinească Vestirea promisă în urmă cu doi ani. Sfintele Scripturi spun că în acel interval, Fecioara Maria nu s-a îndoit nici o clipă că promisiunea primită, când era la Templu, se va împlini.
Gavriil a revenit să împlinească vestirea
Venirea Arhanghelului Gavriil a emoţionat-o pe Feciora Maria când i-a spus: „Nu te teme, Mărie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi numele lui va fi Iisus”. Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat, a întrebat Maria?
Şi îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt se va pogorâ peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”. Atunci Maria a primit vestea şi a zis :”Iată roaba Domului. Fie mie după cuvântul tău!” Şi Îngerul a plecat (Luca I, 26-38). După vestirea îngerului Gavriil, Fecioara Maria a acceptat învoirea lui Dumnezeu.
„Vestea cea Bună, primită de Feciora Maria, va fi transmisă prin Sfânta Evanghelie a lui Luca tuturor generaţiilor până la Sfârşitul veacurilor. Buna Vestire este o sărbătoare cu mare impact spiritual asupra creştinătăţii, deoarece prin vestea primită de Fecioara Maria, Dumnezeu-Tatăl arată că va trimite un Mântuitor, pe domnul Iisus Hristos, pentru salvarea noastră din robia păcatului”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( B-dul Nicolae Titulescu din Bucureşti).
Tradiţii pentru spor şi sănătate
De Buna Vestire, Cucul cântă pentru prima dată în an
În calendarul popular, Buna Vestire poartă numele de Ziua Cucului, pentru că pasărea care vesteşte lucruri importante pentru viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acel an. Cântecul lui va răsuna până la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pave şi îndeplineşte multe misiuni.
Dar atunci, el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta şi se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Cântecul cucului anticipează un eveniment important pentru oricine-l aude.
Un ritual pentru ziua când asculţi cântecul cucului
Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii se pregătesc pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte mai multe condiţii: este îmbrăcat în haine de sărbătoare, nu este supărat, flămând şi are bani buzunar.
Ce profeţii face cucul
Se spune că, dacă auzi primul cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzi cântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este un semn de rău augur. Dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta este un semn că în acel an vei avea bucurii. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”.
În orice context, pentru vârstnicii care aşteaptă un răspuns referitor la câţi ani mai au de trăit, fiecare cântec cu-cu echivalează cu un an de viaţă.
În schimb, în această zi , feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: ”Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se va căsători în acel an.
Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii acestora taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea tinerelor, cu speranţa că fetele lor nu vor fi ocolite de peţitori. O datină pentru îngerii păzitori
În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile împlinesc o datină: ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
Tradiţii care alungă energiile negative
Se tămâiază casa
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Prima persoană care se scoală în acea gospodărie trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă, deoarece alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case.
Se afumă lucrurile din gospodărie
Totodată, anexele casei şi lucrurile din gospodărie se afumă pentru a alunga blestemele şi gândurile negre.
Pescarii să nu dea peştilor mămăligă
Pescarii nu trebuie să arunce în apă, în ziua praznicului, mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Dacă ouă, găinile nu se pun sub cloşcă
Dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi nu vor fi sănătoşi. Mai mult, puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
Nu se prestează munci în gospodărie sau la câmp
Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe sau să coasă, iar gospodarii să lucreze la câmp.
Se adună vreascuri pentru ritualul din Joia Mare
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit de la moşii şi de la strămoşii noştri, se practică într-o casă, se spune că în acea gospodărie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul.
Stupii şi vitele se aşează la soare
De Buna Vestire, apicultorii aşează stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere. De asemenea, vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca animalele de povară din gospodărie să fie sănătoase tot anul.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie biserica acordă dezlegare la peşte. Totodată, peştele este un simbol al marelui praznic. De aceea, pentru a fi sănătoşi şi sprinteni ca peştele, este bine să mâncăm peşte în ziua praznicului. .
Pe 26 martie este prăznuit Arhanghelul Gavriil
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
Sfântul Gavriil este protectorul nostru
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor; el ne aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.
De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să ne binecuvânteze cu noroc, pe noi toţi .
Postul negru
Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.
Să nu ne certăm în ziua de Blagoveştenie
Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu anturajul: cu rude, prietenii şi colegii. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul.
Pentru rodul livezilor
De multed decenii se păstrează o veche tradiţie : în ziua praznicului, pentru ca pomii să aibă rod bogat şi în acel an, trebuie să fie stropiţi cu ţuică. Totodată, în grădini şi în livezi gospodarii aprind focuri, încât pomii „să se dezmorţescă” şi să înflorească la timp.
În Maramureş se împlineşte ritualul „ Noaptea focurilor”
În ajunul sărbătorii, gospodarii din Maramureş adună toate obiectele nefolositoare din gospodărie şi le dau foc. În acea noapte, cunoscută sub numele de „Noaptea focurilor”, ritualul se împlineşte în fiecare familie din Maramureş şi focul arde până după miezul nopţii pentru a scăpa de necazuri şi de pagubă.
Ce spune prognoza meteorologică
În timp, s-a constatat că, atunci când în ziua praznicului este ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Se mai spune că, aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşte.
Totodată, în această zi este sărbătoarea echinocţiului, moment în care ziua începe să crească şi devine mai mare decât noaptea.
