Deputatul sucevean Sanda Maria Ardeleanu a dezvăluit în Parlament problemele cu care se confruntă învăţământul românesc

Deputatul PNL din Colegiul I Suceava, Sanda Maria Ardeleanu, le-a prezentat colegilor parlamentari, dar şi premierului, principalele probleme cu care se confruntă învăţământul românesc. Parlamentarul a ţinut, astfel, să tragă un semnal de alarmă pentru ca neajunsurile din educaţie să fie soluţionate.

Iată declaraţia politică a Sandei Maria Ardeleanu:

Rapoartele de activitate prezentate recent de inspectoratele școlare județene dezvăluie o parte din neajunsurile cu care se confruntă învățământul românesc:

• dotarea minimă a cabinetelor și laboratoarelor școlare, acolo unde ele nu au fost transformate în săli de clasă, din lipsă de spațiu;
• suportarea achiziționării sau confecționării dotărilor din laboratoare de către cadrele didactice;
• tehnică IT uzată, înlocuită parțial în puține laboratoare;
• lipsa licențelor de ultimă generație care complică situația disciplinelor TIC;
• creșterea numărului de elevi într-o clasă la 40, în timp de numărul calculatoarelor într-un laborator de informatică a rămas la 25;
• lipsa completă a laboratoarelor de chimie, biologie sau fizică în unele școli;
• fond de carte învechit și uzat în biblioteci;
• săli de sport improprii, nedotate corespunzător cu materiale didactice.

La aceste probleme se adaugă și cazurile în care actul educațional se desfășoară „pe propria răspundere” a cadrelor didactice ce  fac eforturi substanțiale pentru a primi copiii în școli, fiind puși chiar în situația de a amenaja săli de clasă în imobile proprietate personală. Mii de copii învață în școli fără autorizație sanitară, iar alte sute, majoritatea din familii defavorizate, nici nu mai ajung vreodată într-o sală de clasă, rămân nealfabetizați, fără vreo șansă la o viață mai bună.

În directă legătură cu una din problemele semnalate în raportările cadrelor didactice și anume existența unor dotări minime, depășite moral și fizic, în liceele cu învățământ profesional și tehnic unde activitatea de clasă se bazează pe componenta practică se află poziția PNL privind învățământul dual.

Săptămâna trecută, în Camera Deputaților, prin eforturile parlamentarilor PNL, s-a reușit corectarea OUG nr. 94/2014 prin impunerea unor amendamente care vizau funcționarea învățământului dual. Ordonanța creştea birocraţia din sistem şi scădea spre zero şansele elevilor din comunităţile sărace să urmeze cursurile unei şcoli profesionale, intenția Guvernului fiind clar de a desființa aceste şcoli. Concret, mediul privat era obligat să plătească salarii elevilor, să ceară aprobări de la mai multe instituţii şi consilii, iar învăţământul dual era limitat la doi ani.

Ignorând practic statisticile – unul din patru tineri este şomer, iar 16% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază şi nici nu urmează niciun curs de formare profesională – Guvernul Ponta a dorit să împiedice mediul privat să susţină învăţământul profesional, adică exact cei care pot suporta modernizarea laboratoarelor de specialitate, și care, ulterior, ar fi devenit beneficiarii direcți ai acestei forțe de muncă.

Amendamentele impuse de PNL au vizat următoarele aspecte:

1. Învăţământul dual să se poată desfăşura pe bază de contract de tip formare profesională, nu aşa cum prevedea ordonanţa ca elevul să aibă obligatoriu un contract de muncă şi antreprenorii să fie obligaţi să plătească un salariu elevului. PNL consideră că pentru atragerea investitorilor ai nevoie de forţă de muncă bine calificată şi infrastructură, nu de taxări şi birocratizări inutile.
2. Învăţământul de tip dual poate începe, grație PNL, imediat după absolvirea gimnaziului şi nu, aşa cum prevedea ordonanţa, după învăţământul obligatoriu. Conform OUG 94/2014 elevii, după absolvirea clasei a VIII-a, trebuiau să urmeze o altă formă de învăţământ încă doi ani, de exemplu un liceu, iar apoi, după ”învăţământul obligatoriu” să abandoneze liceul şi să intre în sistemul profesional de tip dual. Risipă de timp, resurse şi chiar de candidaţi.
3. Tot la inițiativa PNL, din anul şcolar 2014-2015, şcoala profesională se întinde pe durata a 3 ani şi nu a 2, cum era până de curând. OUG-ul 94/2014 stabilea ca termen de finalizare a învăţământului dual vârsta de 18 ani, limitându-se astfel durata şcolii profesionale la 2 ani, durată insuficientă pentru pregătirea în meserii cu grad mai ridicat de complexitate.

Aș vrea să Vă amintesc, Stimați Colegi, și faptul că prin Legea Educației Naționale nr.1/2011 a fost reînfiinţat învăţământul profesional omorât de PSD, acesta fiind gândit ca o alternativă pentru deprinderea unei meserii. Astfel, dacă în anul şcolar 2012-2013 doar 11.368 de elevi alegeau şcoala profesională, anul acesta, numărul lor s-a triplat, a ajuns la 35.740. Pentru anul şcolar viitor era estimată cifra de 50.000 de elevi. În aceste condiții, amendamentele PNL la OUG nr. 94/2014 devin vitale pentru salvarea învățământului profesional de care tinerii români au mare nevoie.