Unul dintre sucevenii care s-au implicat și au contribuit la acoperirea mai multor biserici din județul Suceava, inclusiv a bisericii din perimetrul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, spune că incendiul care a distrus Seminarul Teologic și sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților este un blestem asupra IPS Pimen.
Vasile Senciuc, din Călinești-Enache, susține că imobilul distrus de incendiu a fost ridicat pe un cimitir al călugărilor, fețe monahale care au slujit cu evlavie la complexul monahal cu foarte mulți ani în urmă, iar osemintele acestora, în loc să fie mutate la loc de cinste, au fost scoase și depuse pe rafturi la subsolul paraclisului Mănăstirii Sf Ioan cel Nou.
„Cred că este un blestem care s-a revărsat asupra IPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. A profanat mormintele călugărilor care își aveau somnul de veci, au scos osemintele pământești și le-au pus la subsolul paraclisului în cutii, pe rafturi. Nu se poate așa ceva… Dacă atunci când au avut loc discuțiile, din câte îmi amintesc după anii 90, și erau discuții aprinse între IPS Pimen și starețul de atunci, Grigore, nu s-a ajuns la o înțelegere în sensul că conducerea complexului monahal nu dorea distrugerea cimitirului, atunci acest lucru s-a întâmplat fără voia acestuia. Dacă rămânea stareț la Mănăstirea Sf Ioan părintele Grigore, cimitirul nu era distrus și nu se ridica o clădire carea adăpostea sediul Arhiepiscopiei și Seminarul Teologic, dar IPS Pimen s-a certat cu starețul și acesta a plecat din țară, atunci starețul a fost înlocuit imediat cu Vartolomeu. Cum să distrugi mormintele și să le lași la subsol fără a le așeza într-un mormânt?”, a declarat, pentru SuceavaNews, Vasile Senciuc.
Vasile Senciuc susține că în anii 92-95 a lucrat la acoperișul chiliilor din spatele mănăstirii și la acoperișul paraclisului complexului monahal Sf Ioan cel Nou din Suceava.
Dacă între fețele bisericești, nimeni nu vrea să comenteze despre existența unui cimitir pe locul unde a fost ridicat sediul celor două unități, dincolo de gardul imobilului se pot vedea mormintele unor călugări care încă sunt vizibile și care au rămas în picioare, semn că într-adevăr perimetrul fusese cândva un cimitir.