Rămas fără acţiuni la Forestind, fără loc de muncă şi în conflict deschis cu fostul deputat şi patron de fabrici Dorel Petru Crăciun iar prin efect direct şi cu primarul comunei Brodina, Vasile Melen, Silviu Vălcăneanţ (foto) din Brodina s-a ales cu un dosar penal pentru infracţiuni la Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Joi după amiază, săptămâna trecută, o echipă de poliţişti de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (BCCOA) Suceava au descins la locuinţa lui din satul Falcău, în urma unui denunţ. In delaţiune se arăta că Silviu Valcaneanţ cultivă cannabis, plantă interzisă, considerată drog de risc, pe un ogor la Straja.
Conform actului normativ sus-amintit, articolul 4, “cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani”. Acasă la Vălcăneanţ era doar soţia, ea fiind cea care a intrat prima în contact cu forţele de ordine, bărbatul fiind plecat la lucru cu ziua, în sat. A fost reperat de poliţişti şi i s-au adus la cunoştinţă suspiciunea penală că este cultivator de cannabis. Luat pe nepregătite, omul i-a urmat cu bicicleta pe cei doi reprezentanţi ai BCCOA veniţi cu maşina de la Suceava până la ogorul plantat cu cartofi pe raza comunei Straja, unde existau informaţii că s-ar afla şi cultura de cannabis. Acolo s-au şi găsit de altfel, plantele incriminate.
“Am auzit din sat că dacă semeni haldani la capătul rândurilor de barabule, nu mai dă gândacul de Colorado. Eu lucrez la Straja o bucată de pământ, a mamei mele. Pe o suprafaţă de 20 de metri lungime şi cel mult şase metri lăţime am pus cartofi iar la marginea rândurilor am semănat nişte sămânţă de haldan, pe care am cumpărat-o din Rădăuţi, de la o tarabă din piaţa agroalimentară. Am cumpărat-o, cum s-ar spune, la alb, nu la negru, pentru că aflasem de la oamenii din sat că dacă pui haldani printre cartofi, nu mai trebuie să foloseşti insecticid ca să omori gândacul, căruia nu-i place mirosul de cânepă. M-am gândit că astfel fac şi un fel de agricultură ecologică. Stiam că este cânepă românească, nu din aceea din care se fac droguri, aşa că nu mi-am făcut probleme”, a explicat Silviu Vălcăneanţ. El a mai arătat că în primăvară a semănat cânepoiul, cum i se spune prin alte sate, printre rândurile cu cartofi pe terenul care, culmea, este amplasat chiar lângă şoseaua principală ce trece prin Straja către Falcău – Brodina. Fiind găsit în locul unde muncea de către poliţişti, bărbatul s-a urcat pe bicicletă şi a condus organele la faţa locului. Acolo s-au identificat firele de haldani, au fost numărate şi măsurate, stabilindu-se că este vorba despre 821 de fire, cu înălţimi cuprinse între 50 de centimetri şi 2,2 metri. După inventar, Vălcăneanţ a pus mâna pe o seceră şi a tăiat toate plantele suspecte, după care a însoţit pe lucrătorii BCCOA la Postul de Poliţie Straja, unde a dat declaraţii. “Le-am arătat, şi au văzut şi ei, că terenul cultivat cu barabule este chiar lângă şoseaua principală, Il văd toţi oamenii. Le-am spus că dacă era să cultiv cannabis pentru droguri o făceam ascuns, în ghivece, prin balcon, nu la marginea drumului, să vadă toată lumea”, a spus Silviu Vălcăneanţ.
Poliţiştii i-au recomandat să nu-i fie frică, fiindcă dosarul său nu va ajunge la presă. “Atunci am făcut legătura. De ce să nu ajungă la ziare? Bănuiala mea este că totul mi se trage de la faptul că l-am dat în vileag pe fostul patron de la Forestind, Dorel Petru Crăciun, cel care a fost deputat, pentru afacerile lui necurate făcute cu primarul din Brodina, Vasile Melen. Crăciun s-a exprimat deja că intenţionează să îmi ceară despăgubiri fiindcă i-am stricat imaginea”, a explicat Silviu Vălcăneanţ.
Până când cercetările în acest dosar la legea antidrog vor fi finalizate şi se va stabili sau nu vinovăţia lui Vălcăneanţ, trebuie spus că timp de zeci de ani în partea de nord a Moldovei, cânepa de toamnă, cânepoiul sau haldanul, cum i se mai spune, a fost o plantă folosită profilactic în culturile agricole de mici dimensiuni, în principal pe terenurile cultivate cu cartofi, pentru a împiedica invazia gândacilor şi a buruienilor. Internetul este de altfel plin de recomandări privind binefacerile acestei plante, o subspecie inofensivă a cannabisului sud –american, preferat de consumatorii de droguri. Chiar sămânţa haldanului este recomandată de medicii naturişti spre a fi consumată pentru combaterea feluritor afecţiuni iar tot din aceasta, înainte de intrarea în vigoare a restricţiilor legale, se prepara un aliment interesant, apreciat la unison în satele Moldovei – julfa, o mâncare de post făcută din sămânţa de cânepă pisată cu apă şi amestecată cu miere.
De unde crede Silviu Vălcăneanţ că i se trage dosarul cu drogurile
De unde bănuieşte Silviu Vălcăneanţ că i se trage bruscul interes al poliţiştilor de la Antidrog pentru haldanii semănaţi de el printre barabule? La începutul lunii iulie a acestui an, bărbatul din Falcău – Brodina a făcut apel la ziarul Obiectiv pentru a face cunoscut modul în care Dorel Petru Crăciun, fost deputat şi acţionar majoritar al Forestind SA i-a lăsat pe ceilalţi acţionari cu buza umflată, el erijându-se în patron al firmei şi vânzând în propriul interes activele societăţii, cui i-a convenit. Ultima redută – fabrica de la Falcău, a fost vândută primarului în funcţie din Brodina, Vasile Melen.
Silviu Valcaneanţ a făcut publice eforturile făcute pentru a se face dreptate în afacerea Forestind. El era unul dintre acţionarii semnificativi ai SC Forestind şi s-a trezit în scurtă vreme că acţiunile pe care le cumpărase nu valorau mai nimic, Dorel Petru Crăciun i-a promis că în schimbul acţiunilor o să-i dea o parcelă de de teren, ceea ce nu s-a întâmplat. Cele şase puncte de lucru ale Forestind de la Putna, Vicovu de Jos, Suceviţa, Dorneşti, Rădăuţi şi Falcău au fost vândute către alţi afacerişti, ori au intrat în lichidare, cu vânzarea utilajelor la fier vechi. Silviu Vălcăneanţ şi soţia sa, Liliana, angajaţi ai fabricii de la Falcău, deţineau împreună aproape 30.000 de acţiuni, nu pentru că se omorau să intre în afaceri bursiere ci pentru că “inginerul şef Crăciun Dorel, care a preluat conducerea IFET Rădăuţi (în 1998, n.r.), a obligat muncitorii să cumpere acţiuni pentru privatizare spunând că dacă nu cumpărăm, ne pierdem locul de muncă. Muncitorii au semnat nişte tabele să li se reţină din salariu câte o sumă de bani pentru a acoperi valoarea fabricii”, arăta Silviu Vălcăneanţ, în plângerea adresată jusitiţiei. In acel an 1998, a luat fiinţă Forestind SA, cu cele şase punce de lucru enumerate anterior. In acelaşi an platforma de la Dorneşti a fost vândută iar acţionarilor muncitori li s-a promis că banii vor fi reinvestiţi în fabrica de la Falcău, ceea ce nu s-a întâmplat. In anul următor, conducerea societăţii a reînceput presiunile asupra muncitorilor care de această dată erau ameninţaţi că dacă nu îşi vând acţiunile, îşi pierd locul de muncă. Muncitorii au refuzat iar conducerea societăţii a luat hotărârea să nu facă plata salariilor. In 2000, Dorel Petru Crăciun a devenit deputat PSD în Parlamentul României, subalternii săi, în frunte cu un anume Constantin Talpalariu, un fel de director economic, i-au determinat pe muncitori să îşi vândă acţiunile către Dorel Petru Crăciun ajuns astfel acţionar majoritar la Forestind SA.
Prin 2004 Forestind s-a divizat după o ceartă între Crăciun şi un anume Ardelean care a preluat fabrica de la Vicovu de Jos. Cei care nu au cedat anterior acţiunile au fost disponibilizaţi, spaţiile industriale au fost închise, unul câte unul, utilajele fiind vândute la fier vechi iar clădirile şi terenurile înstrăinate de către Crăciun. După 2010, celor care au mai rămas acţionari la Forestind li s-a spus că au dreptul cel mult la dividende. La începutul anului 2012, fabrica de la Falcău, ultima redută a SC Forestind SA a fost vândută de Dorel Petru Crăciun celui care urma să devină primarul comunei Brodina, Vasile Viorel Melen. Melen, direct sau prin interpuşi a ajus stăpân de facto pe albia superioară a râului Suceava, de la ieşirea din Straja, prin Falcău şi până la kilometrul 22 în Brodina de Sus.
Acţionarii Forestind păcăliţi să cumpere cu banii din salariu şi mai apoi să vândă obligatoriu lui Crăciun acţiunile, câţi au mai rămas, au decis să îşi facă, cam târziu, dreptate. Plângerile sale au urmat trasee sinuoase prin meandrele justiţiei iar în primăvara acestui an, după ce au trecut pe sub ochii procurorilor DNA, ai Parchetului General, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a ajuns în cele din urmă la Parchetul de pe lângă judecătoria Rădăuţi, oraşul de domiciliu al lui Dorel Petru Crăciun, unde a fost casat.
Sursa: Obiectiv de Suceava