Afaceristul sucevean Dumitru Morhan, aflat în penitenciarul Botoșani , a depus la Judecătoria Botoșani o contestaţie la executarea pedepsei cu închisoarea pentru înşelăciune, după punerea în aplicare a noului cod penal de 1 februarie a.c.
Magistraţii au stabilit o reducere a pedepsei rezultante de la trei ani la doi ani şi şase luni, data de reper pentru începerea pedepsei fiind ziua de 5 noiembrie 2012, când Dumitru Morhan a fost încarcerat. Atât Dumitru Morhan, fost prim –vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România , cât şi unitatea de parchet care l-a trimis în judecată – Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, poate formula apel la Tribunalul Botoşani în termen de trei zile de la pronunţare, la începutul săptămânii trecute.
Dacă decizia judecătorilor botoşăneni va rămâne valabilă, în cel mai rău caz, Morhan ar mai avea de ispăşit maxim un an de pedeapsă în penitenciar, iar dacă se vor aplica reducerile prevăzute, de la maximul prevăzut de 15 ani pentru infracţiunea de înşelăciune în baza vechii legi penale şi până la trei ani maxim prevăzuţi ca pedeapsă în noul cod penal, cu aplicarea soluţiei celei mai favorabile şi, totodată, cu oportunitatea conservată în noul cod penal de a fi pus în libertate, în anumite condiţii, la două treimi după executarea pedepsei să scape din puşcărie, Dumitru Morhan ar putea fi pus în libertate din penitenciarul Botoşani, până la începutul verii acestui an.
In luna noiembrie a anului 2012, Curtea Supremă a decis condamnarea la trei ani de închisoare cu executare, a lui Dumitru Morhan. El s-a prezentat repede pentru a fi încarcerat, în vederea ispăşirii unei pedepse de trei ani de închisoare, pentru înşelăciune în cazul unui fals împrumut pe care Morhan a susţinut că l-ar fi acordat defunctului preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Stefan Tcaciuc. Dumitru Morhan a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii octombrie 2009, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava într-un dosar în care procurorii au probat faptul că Morhan s-a folosit de falsuri în acte şi de martori mincinoşi pentru a obţine de la familia defunctului preşedinte al UUR, Stefan Tcaciuc, aproape 100.000 de euro, sumă provenită dintr-un aşa zis împrumut acordat de Morhan lui Tcaciuc ce nu a mai fost restituit.
Preşedintele Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România, Dumitru Morhan, a susţinut că a împrumutat sume foarte mari de bani atât fostului preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) – Stefan Tcaciuc, cât şi Uniunii ca atare, într-o perioadă în care dânsul deţinea funcţia de prim – vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. După ce Stefan Tcaciuc a murit, Dumitru Morhan s-a îndreptat împotriva văduvei acestuia, Virginia Tcaciuc. Dumitru Morhan a cerut să i se restituie suma de 97.643 de euro – provenită dintr-un împrumut iniţial de 80.000 de dolari ce l-ar fi oferit lui Stefan Tcaciuc în 2001, plus dobânzile aferente. In primă instanţă judecătorii i-a dat dreptate şi a pus-o la plată pe văduvă, în baza unor expertize care certifica faptul că semnătura de pe contractul de împrumut a lui Stefan Tcaciuc nu este falsă, iar doi martori au confirmat că au fost de faţă la oferirea împrumutului, în casa lui Dumitru Morhan. Ulterior s-a dovedit că Dumitru Morhan ar fi folosit hârtii semnate în alb de către Stefan Tcaciuc, pentru a confecţiona aşa-zisele contracte de împrumut.Morhan a fost condamnat iniţial la şase ani de închisoare de Tribunalul Suceava, pentru înşelăciune, Curtea de Apel Suceava a confirmat sentinţa Tribunalului, cauza a fost trimisă de Inalta Curte de Casaţie în rejudecare la instanţele sucevene care au redus pedeapsa cuvenită omului de afaceri sucevean la trei ani de închisoare cu executare.
Morhan a mai fost condamnat încă într-un dosar penal, în care este acuzat de aceeaşi infracţiune, fiind condamnat de prima instanţă – Tribunalul Suceava, la şase ani de închisoare. Dosarul îşi aşteaptă ultima pronunţare de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. In data de 10 octombrie 2011, Tribunalul Suceava s-a pronunţat, condamnându-l pe Dumitru Morhan la şase ani de închisoare şi interzicerea drepturilor civile pe o perioadă de trei ani precum şi la un an şi jumătate de închisoare pentru complicitate improprie la evaziune fiscală. Judecătorii instanţei de fond au decis că omul de afaceri sucevean va trebui să execute şase ani de puşcărie cu trei ani de interzicere a drepturilor civile, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
