Pe lângă dezindustrializarea masivă petrecută după ‘90, un alt fenomen îngrijorător care a dus la sărăcirea accentuată a Sucevei este reprezentat de plecarea în masă în străinătate a persoanelor active, datele ultimului recensământ arătând că aproximativ 30% din populaţia activă a judeţului nostru a plecat în alte ţări în căutarea unui trai mai bun u pe de altă parte, în judeţul Suceava sunt prea multe comune şi oraşe care nu-şi pot susţine propriul buget u soluţia propusă de sociologi este ca acele sate transformate în comune la începutul anilor 2000 să se reunească, iar comunele devenite oraşe să se întoarcă de unde au plecat.
O statistică realizată pe baza datelor din recensământul populaţiei şi locuinţelor efectuat la sfârşitul anului 2011 şi care nu a fost publicat decât la nivel de estimare, relevă faptul că în judeţul Suceava dintr-un număr total de 614.000 de persoane – populaţie stabilă doar 15% sunt înregistraţi la Inspectoratul Teritorial de Muncă, fiind angajaţi cu carte de muncă. Este vorba despre puţin peste 90.000 de oameni plătitori de taxe şi impozite la bugetul statului. Aceasta în condiţiile în care 33%, circa 200.000 de persoane, se află în evidenţele structurilor de stat ca şi beneficiari ai diferitelor forme de sprijin, de la bine meritata pensie (în judeţul Suceava 1,5 pensionari sunt susţinuţi de un angajat), până la cei care trăiesc din diferite ajutoare, venite în special pe canalul asistenţei sociale. Un alt procent vizează sucevenii apţi de muncă ce au decis să-şi construiască un destin mai bun plecând la muncă în străinătate. Conform aceloraşi calcule aceştia ar reprezenta cam 30% din populaţia activă a judeţului nostru.
Un alt aspect care trebuie să fie reliefat este faptul că începând cu anul 2000 mai multe localităţi din judeţul Suceava, sate aparţinătoare unor comune sau chiar oraşe au decis să îşi ia soarta în propriile mâini.
Dacă în 1989 judeţul Suceava număra 98 de localităţi din care opt oraşe, în acest moment numărul acestora a crescut la 114. După anul 2000 a fost încurajat desprinderea unor comunităţi locale din unităţi administrative teritoriale pe bază de referendum, numărul comunelor din judeţul nostru înmulţindu-se. Tot în acelaşi interval s-a încurajat înfiinţarea de oraşe şi în acest fel, pe lângă Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Solca şi Siret au mai apărut pe harta României şi oraşe precum Broşteni, Dolhasca, Liteni, Milişăuţi, Salcea sau Vicovu de Sus. Din punctul de vedere al structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor ar fi trebuit ca localităţile urbane să nu aibă mai puţin de 10.000 de locuitori.
De asemenea, pentru comune, conform aceloraşi criterii, unităţile administrativ teritoriale să nu aibă o populaţie mai mică de 5.000 de locuitori. Se constată însă acum că din cele 16 oraşe un număr de nouă au sub 10.000 de locuitori şi nu sunt viabile din punct de vedere economic.
Mai mult din cele 98 de comune 69 au o populaţie de sub 5.000 de locuitori nefiind de asemenea sustenabile din punct de vedere economic, în sensul că nu îşi pot menţine bugetul propriu de activitate. Fără a încerca să bulversăm pe edilii locali din aceste localităţi mărunte transmitem un mesaj al unor sociologi, rezultat din cercetările efectuate, în opinia acestora că singura măsură ce ar putea lua pentru rezolvarea tuturor acestor probleme fiind o nouă concentrare administrativă.
“In judeţul Suceava economia este ca şi inexistentă. Cei mai mulţi au plecat în străinătate, iar structurile administrative sub supradimensionate. Trebuie să reţinem faptul că din rândul întreprinzătorilor privaţi, conform statisticii avem doar două firme cu mai mult de 400 de angajaţi. Este vorba despre Dorna Lactate şi Betty Ice” a concluzionat un sociolog sucevean pe care l-am chestionat.
Sursa: Obiectiv de Suceava
