Marti 05 Martie 2024, Actualizat acum 64 zile 12:00 am

Instabilitatea rotatorie postero-laterală a cotului

Dr. Răzvan Țăranu, medic specialist Ortopedie-Traumatologie, Arcadia

Dr. Răzvan Țăranu, medic specialist Ortopedie-Traumatologie, Arcadia

Instabilitatea rotatorie postero-laterală este o afecțiune provocată de lezarea complexului ligamentar extern al cotului, în special a ligamentului colateral ulnar lateral, care este principalul stabilizator la acest nivel.

Sunt trei cauze principale ce produc lezarea complexului ligamentar: traumatism cu dislocarea articulației cotului (ce poate fi asociată și cu fracturi ale capului radial sau apofizei coronoide), cauză iatrogenică (lezarea ligamentului extern în timpul operațiilor artroscopice sau clasice efectuate pentru epicondilita laterală), atenuare progresivă (în prezența unui cot deviat intern, sechelă a unui traumatism al humerusului distal în copilărie).

 

Pacienții se prezintă de obicei cu durere pe fața laterală (externă) a cotului, în principal în timpul unor activități ce presupun poziția extinsă a articulației cu antebrațul în supinație (ex. ridicarea de pe scaun din poziție șezândă în poziție verticală, prin împingerea în mânerul scaunului). Durerea poate fi însoțită de un clic (zgomot scurt) sau senzația de blocare a articulației.

În cazurile cronice (traumatism produs în urmă cu ceva timp), durerea la palpare poate să fie absentă, iar mobilitatea articulației cotului păstrată. În aceste situații, examinatorul va efectua teste de provocare a instabilității: testul pivotului (dificil de efectuat fără anestezie), testul ridicării din scaun, flotări cu antebrațul în supinație (imposibil de realizat în prezența instabilității).

Investigațiile imagistice indicate în instabilitatea rotatorie postero-laterală a cotului sunt:

  • radiografia articulației cotului: incidența laterală este cea mai utilă când se pot observa subluxații posterioare ale capului radial în raport cu capitulumul. De asemenea, în cazurile acute, se vizualizează leziuni asociate (fracturi ale capului radial sau ale apofizei coronoide);
  • examenul RMN: evidențiază leziuni ale complexului ligamentar extern (în special ale ligamentului colateral ulnar lateral), care totuși pot fi dificil de vizualizat când ligamentul este atenuat (din cauza traiectului oblic al acestuia).

 

Tratamentul conservator este eficient doar în cazurile de instabilitate acută, fără fracturi deplasate asociate, prin reducerea dislocației și aplicarea unei atele gipsate pentru 2-3 săptămâni, urmată de mobilizare.

Tratamentul chirurgical presupune reparație directă dacă traumatismul este acut sau reconstrucție în cazurile cronice. Există diverse tipuri de reconstrucție, în funcție de preferință și experiența medicului curant utilizându-se ligamente sintetice sau biologice.

Post-operator se va aplica o atelă gipsată pentru 1-2 săptămâni, urmată de o orteză pentru încă 4 săptămâni, care să asigure stabilizarea și mobilizarea controlată a articulației cotului. Recuperarea post-operatorie poate dura până la 3-6 luni, necesitând un program de reabilitare riguros, sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului.

Complicațiile posibile asociate intervenției chirurgicale sunt: infecția, recidiva instabilității, lezarea nervilor cutanați, limitarea mobilității cotului.

Tratamentul instabilității rotatorii postero-laterale a cotului se realizează în siguranță în Spitalul Arcadia.

www.arcadiamedical.ro

 


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*