Vineri 21 Ianuarie 2022, Actualizat acum 20 zile 12:00 am

 

Fumatul, inamicul public numărul unu

Dr. Dan Iliescu, medic primar Cardiologie, Arcadia

În pofida multiplelor efecte negative şi a potenţialului cancerigen al fumatului, acesta este într-o continuă creştere, în special în ţările în curs de dezvoltare. Dacă programele de educaţie au reuşit să micşoreze numărul fumătorilor americani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că la un fumător din occident care abandonează fumatul apar trei noi fumători din Estul Europei.

Numărul fumătorilor din lume se ridică la 1,1 miliarde, din care 800 milioane provin din ţările în curs de dezvoltare. Cu atât mai grav este faptul că nicotina produce dependenţă de 6-8 ori mai mare decât alcoolul, similară cu cea indusă de cocaină, 95% dintre fumători fiind dependenţi. Fumatul creşte vizibil mortalitatea estimându-se că la fiecare tonă de tutun consumată mor 650 de fumători.

Fumatul și afecțiunile cardiovasculare

Fumul de ţigară are în componenţă circa 4.000 de substanţe nocive organismului printre care monoxidul de carbon, nicotina și 1,3-butadiena. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept substanţe cancerigene.

Nicotina este agonist al receptorilor nicotinici care, la doze mici, stimulează aceşti receptori şi determină eliberarea de adrenalină. Aceasta duce la creşterea frecvenţei cardiace cu o medie de 20-30 de bătăi pe minut, creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei respiratorii, dar şi a glicemiei.

Totodată, fumatul determină scăderea aportului de oxigen şi, prin scăderea HDL-colesterolului, duce la dezvoltarea aterosclerozei coronariene. Concentraţia de carboxihemoglobină este cu până la 10% mai ridicată la fumători, ceea ce poate duce la apariţia cardiopatiei ischemice pe o inimă nesănătoasă.

Tutunul are ca efect şi creşterea adezivităţii plachetare şi, în consecinţă, creşte riscul de tromboze. Acest lucru are un impact foarte mare în special asupra vascularizaţiei membrelor inferioare; determină apariţia arteriopatiei obliterante, cu efecte ce pot ajunge până la gangrena piciorului şi amputație.

Fumatul creşte de 2 ori riscul de apariţie al afecțiunilor cardiovasculare şi în mod semnificativ pe cel al apariţiei morţii subite.

Nu doar afecțiunile cardiovasculare sunt consecinţa fumatului cronic. La acestea se adaugă lezarea mucoaselor buzelor, limbii si palatului moale, cu modificarea gustului şi creşterea incidenţei infecțiilor cavităţii orale prin scăderea imunităţii. Modificarea selectivă a mirosului, îngălbenirea dinţilor, iritarea laringiană, apariţia tusei, reducerea transportului muco-ciliar sunt efecte deranjante pentru fumător şi în parte pentru anturajul său, de asemenea poate apărea iritarea mucoasei conjunctivale. Nu este de neglijat nici efectul negativ al fumatului asupra concepţiei. În plus, fumatului în timpul sarcinii creşte riscul de avort spontan şi are efecte teratogene asupra fătului care poate prezenta la naştere malformaţii congenitale grave.

Fumatul este un factor de risc întâlnit în numeroase afecțiuni. Renunţarea la fumat poate reduce riscul apariţiei acestora, de exemplu în cazul afecțiunilor cardiace cu peste 80%.

Controlul cardiologic periodic conduce la identificarea tuturor factorilor de risc și diagnosticarea în timp util a afecțiunilor cardiace. Pentru programare, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.

www.arcadiacardio.ro

 


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*