Joi 25 Aprilie 2024, Actualizat 12:00 am

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. În Ajunul sărbătorii fetele îşi pot afla ursitul!

Creştinii ordodocşi îl sărbătoresc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Noaptea de 29/30 noiembrie este cunoscută în popor drept „noaptea strigoilor” sau „noaptea vrăjitoarelor”.

În tradiţia populară, asemeni sfântului Petru, sfântul Andrei patronează lupii, şi se spune că dacă nu respecţi ziua sfântului respectiv lupii îţi vor mânca animalele din gospodărie.

Cea mai cunoscută legendă care circulă este însă cea a vrăjitoarelor şi strigoilor care colindă satele.

„În seara de ajun a Sântandreiului nu se doarme, deoarece el este considerat stăpânul strigoilor care părăsesc acum vatra satului şi se dedau la acţiuni malefice: sug sângele celor vii, leagă sau iau puterea bărbaţilor, răspândesc diferite molime, fură mana holdelor şi laptele vitelor, strică taurii, leagă puşca vânătorilor, se joacă cu lupii şi urşii”, scrie Vasile Pistolea în volumul ”Sărbători religioase şi datini la români”, (Editura Marineasa, Timişoara, 2006)

Usturoiul care alungă strigoii

Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor.

Noaptea de sfântul Andrei este un fel de noapte magică, când ca să se ţină în cumpănă răul se fac diferite gesturi care să protejeze. Unul din ele este faptul că se unge cu usturoi la ţâţâna uşii, la prag, la geamuri, peste tot pe unde în casă ar putea să intre răul. Chiar la grajduri se punea că nu cumva să intre vrăjitoarele, să intre răul. Se spunea de asemenea că în ajun circulă strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se folosea usturoiul, copiilor li se făcea cruciuliţă cu usturoi pe mânuţă, li se făcea de mâncare cu usturoi, cam toate sunt în jurul acestei idei de luptă împotriva magicului negativ”, spune Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra din Sibiu.

Noaptea în care fetele îşi văd ursitul

Tot de sfântul Andrei, în unele zone, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

Alte superstiţii spun că la miezul nopţii fetele trebuie să stea goale cu o oglindă în faţă şi cu una în spate, şi cu două lumânări aprinse în mână, iar în oglinda din spate vor vedea scene din viitor inclusiv chipul celui care le va fi soţ.

Se mai spune, de asemenea, că e bine ca fetele să poarte usturoi la brâu pentru a atrage peţitorii.    Creştinii care ţin postul Crăciunului au în această zi dezlegare la peşte. De sfântul Andrei nu se piaptănă şi nu se coase şi de asemenea se ia o creangă verde de măr şi se pune în apă, iar dacă înfloreşte până la sfântul Vasile e semn că anul viitor va fi roditor.

În această zi se fierbe şi se împarte grâu, ca să fie recolta bună, şi de asemenea se serbează prin post negru pentru îndeplinirea unei dorinţe.

În satele din Bucovina există însă şi alte obiceiuri care au fost păstrate pînă astăzi. În comuna suceveană Dumbrăveni se păstrează de sute de ani obiceiul furatului porţilor. Acestea sunt scoase din balamale aproape de miezul nopţii de către tineri de la casele unde fetele sunt nemăritate, sunt încârcate în căruţe sau remorci şi duse pînă la marginea satului. A doua zi, părinţii dar şi fetele dis de dimineaţă merg în căutarea lor. Porţile sunt luate de la fetele a căror părinţi se împotriveau căsătoriei fiicei lor cu flăcăul care intenţiona să o ceară de nevastă. Pentru a înlătura acest impediment feciorul fura porţile fiind ajutat şi de citiva prieteni. În spirit de glumă, în ultimii ani gospodari îşi sustrag porţile chiar între ei şi asta doar pentru că a doua zi să mai bea un pahar împreună.

Sfantul Apostol Andrei a fost din Betsaida, orasel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, si fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dar, daca a auzit, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan, aratand cu degetul catre Iisus si zicand: “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfantul Andrei, lasandu-l pe Ioan, a urmat dupa Hristos. Sfantului Andrei i se mai spune si Apostolul cel dintai chemat al Domnului. Si se afla in Scriptura si alte multe invataturi despre dansul.

Din zilele acelea, ca si ceilaiti Apostoli, Sfantul Andrei a urmat Mantuitorului, insotindu-l pe drumurile Tarii Sfinte, adapandu-se din izvorul nesecat al dumnezeiestilor descoperiri pe care le aducea Mantuitorul. A fost martor faptelor minunate savarsite de Domnul, s-a impartasit din cuvantul dumnezeiesc, datator de viata, al credintei celei noi intemeiata de Hristos, si, mai presus de toate, a vazut Patimile Domnului, a plans moartea Lui pentru noi si s-a intarit in credinta, in ziua Invierii.

Sfantul Andrei – Ocrotitorul Romaniei

Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat “Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*