Duminică 05 Mai 2024, Actualizat acum 125 zile 12:00 am

Spectacol oferit de Ordinul Solomonarilor, în fața Casei de Cultură Suceava

Tinerii de la Ordinul Solomonarilor vor oferi un spectacol, sâmbătă, 30 decembrie, în fața Casei de Cultură Suceava. Evenimentul va începe de la ora 17.00.

Spectacolul se numește Descolindatul Zmeului.  Descolindatul este opusul colindului, datina aceasta devenind din ce în ce mai rară.

Potrivit Ziarul de Iași, mirajul sarbatorilor de iarna, cu veselia si urarile de fericire, belsug si sanatate, ce se fac rudelor si tuturor cunostintelor, poarta in profunzimea lor forta magica a cuvintului, a urarii in general, facind oamenii sa se apropie mai mult, sa fie mai darnici, mai ospitalieri.
In aceste zile se umbla din casa in casa pentru a colinda, iar colindatorii sint primiti in case si cinstiti. Nu se intimpla insa la toate casele acest lucru, fapt pentru care colindatorii ce nu au fost primiti, ori au fost primiti prost, adreseaza o serie de versuri comice, injurii, pentru a se razbuna pe cel ce le-a refuzat urarea. Aceasta datina a descolindatului, prin originea si prin traditia sa, ca si prin ce are ea mai esential, este eminamente laica. Desi obiceiul se mai practica foarte rar sau a ramas in traditia poporului roman doar prin citeva versuri de descolindat, o abordare din punct de vedere etnologic a fost facuta de un mare etnolog iesean, Petru Caraman, intr-un studiu de folclor comparat.
Marele Ion Creanga, in “Aminitirile” sale, povesteste de patania lui cu popa Oslobanu din ajunul Anului Nou, cind a fost intimpinat cu injuraturi si alungat ca a inceput colindul mai devreme de cum spune datina. Nica a Petrei rosteste la rindu-i urmatoarea “urare”: “Drele – pe podele/ Si bureti pe pereti/ Cite pene pe cocos/ Atitia copii burduhosi!”.
Formulele de descolindare sint diverse si au anumite scopuri sau tinte bine definite. Formulele injurioase capata uneori turnuri pornologice: “Colinda, colinda/ Baga iapa-n tinda/ O leaga de grinda/ Ii da fin sa roada/ Si-o pupa sub coada!”
Descolindatul tiganilor a fost foarte raspindit in lumea satului romanesc. Desi tiganii sint de aceeasi religie cu majoritatea, conservatorismul traditiei populare la sate ii face aproape de neacceptat. Iata cum suna o “urare” din Bucovina, facuta unei familii de tigani: “Aho, aho, mai Ioani/ Aho, aho, faraoani/ Cioropini paduchioasi/ Baragladini barboasi/ Cu barba di tap/ Cu ochii di drac/ Sari-t-ar ochii din cap/ Si tii/ Si babii Marii!/ Fire-at voi ai naibii di croncani!/ La anu’ si la multi ani!/ Ia mai indemnati, mai flacai!/ Cirrrr, cioroiuli/ Cirrr chitigoiuli!/ Cirrr, Cirrr…!”
Formulele pur umoristice fac parte si ele din ritualul magic al descolindatului. Aceste expresii provin din vechi formule – amenintari, sau chiar din descolinde, luate in gluma. Amenintarile devin adesea in cadrul datinii colindatului, o inepuizabila sursa de umor, de care colidatorii se folosesc copios pentru agrementul gazdelor. O astfel de “amenintare” suna asa: “Dati-ne cite o nuca/ Ca va dam cu capul de uluca/ Dati-ne cite un mar/ Ca sa va luam de par/ Dati-ne cite o para/ Ca va dam cu capul de scara”.
O urare atestata la romani, intr-un numar mare de variante si utilizata de colindatori, atit de Craciun cit si de Anul Nou, este urmatoarea: “Cite cuie pe casa/ Atitia galbeni pe masa!/ Cite paie in ogor/ Atitea vite-n obor!…” Si in formulele de descolindare, termenul de comparatie care sugereaza ideea unei multimi variaza intocmai ca si in urari: “Cite paie sint in sura/ Atitea gaini moarte-n batatura!” sau: “Cite cuie sint pe casa/ Atitia paduchi in casa/ Si-atitia soareci pe masa!”
Colindatorii cu Sorcova, din dimineata Anului Nou, se razbuna prin versuri ca: “Sorcova/ Morcova/ Da-mi jupine roscova/ Daca nu mi-ei da/ Dracu sa te ia/”.
Uneori, blesteme in serie, vizind cu deosebire animalele curtii, puterea oricarei gospodarii temeinice, se napustesc ca o avalansa care ameninta cu totala ruina a familiei: “Dare-ar brinca-n porci/ Si holera in gaini/ Dare-ar ciuma-n boi/ Si galbeaza-n oi!”/ Dare-ar turba-n ciini/ Lovi-i-ar inima pe stapini!/”.
Termenul de descolindat, desi nu se gaseste in dictionarul limbii romane, in unele zone ale tarii se foloseste cu sens de a rasturna actiunea colindelor propriu-zise, avind semnificatii cu totul contrar acestora. In sudul tarii exista si formule legate direct de acest termen: “Descolinda-l, drace/ Cu curu-n darace/ C-o gaina neagra/ Praful sa se-aleaga/”
Concomitent cu formulele, sau in mod absolut independent de ele, se imdeplinesc si anumite rituri sau practici, care tintesc catre acelasi scop: daunarea sau macar ridiculizarea gazdei avare; iar adesea si una si alta, simultan.
Restituirea darurior de catre colindatori catre gazda avara constituie o rusine pentru acea casa, de aceea colindatorii arunca furiosi darurile la picioarele acestora, spunindu-le: “Sa va fie pomana dracului”, intarita cu un “Amin!” spus in cor.
Lovirea persoanelor, a animalelor domestice sau a casei gospodarului cu toiagul de colindator este o alta practica malefica care, se spune, aduce boli si stricaciuni casei.
Sirul acestor rituri de descolidare este mult mai lung; de la luarea portilor de la curtea gazdei, ori a podetului din fata portii, pina la distrugerea gardului, a ferestrelor, spargerea vaselor si continuind cu luarea carutei sau a saniei din curtea gospodarului, cu alungarea vitelor si pasarilor din curte, sau cu minjirea casei, a portilor, a gardului cu pacura sau cu alte impuritati, reprezinta tot atitea metode de razbunare a colindatorilor fata de cei avari.
E clar deci ca aceste doua procedee ale colindatorilor – formulele si practicile negative – sint deopotriva expresia ripostei lor rau intentionate la adresa gazdei si ca impreuna alcatuiesc, in cadrul datinii colindatului, aspectul intunecat al acesteia, prin contrast cu aspectul luminos al colindarii propriu-zise.


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*