În volumul 99 al prestigioasei reviste Soil Biology and Biochemistry, apărut pe data de 31 august 2016, a fost publicat articolul “Drivers of earthworm incidence and abundance across European forests”, între autorii căruia s-a numărat și colegul nostru, șef lucrări dr. ing. Gabriel Dănilă, membru al Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Recent, lucrarea a fost premiată cu suma de 10.000 ron în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2015 – 2020 (PNCDI III), aprobat în Hotărârea Guvernului nr. 583/22.07.2015, prin Programe PNCDI III coordonate de UEFISCDI: Programul 1, Subprogramul 1.1. Resurse umane.
Cercetările necesare acestui articol au fost efectuate în cadrul unui proiect de anvergură, Functional significance of forest biodiversity in Europe – FunDivEUROPE, din cadrul contractului de finanțare ANCS 142-2EU, în care România a fost reprezentată de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Obiectivul general al proiectului, la care au participat 24 de instituții de învățământ superior și de cercetare din 13 țări europene, a constat în cuantificarea efectelor biodiversității forestiere asupra funcțiilor și serviciilor ecosistemice ale principalelor formații forestiere din Europa.
Legat de conținutul articolului, Gabriel Dănilă a declarat: „Râmele au o influență semnificativă asupra structurii, componenței și funcționării ecosistemelor forestiere, dar, în ciuda rolului lor în calitate de ingineri de ecosistem, se cunosc puține lucruri despre factorii care controlează distribuția acestora în pădurile europene. Studiul s-a bazat pe date de teren culese la scară continentală pentru a identifica factorii de mediu care explică prezența / absența râmelor, respectiv densitatea și biomasa lor în pădurile europene. S-au parcurs șase peisaje forestiere boreale de-a lungul unui gradient de latitudine din nordul Europei până la Marea Mediterană la sud, în primăvara și toamna anului 2012, analizând diferite variabile de mediu. Cercetările au fost rezultatul muncii unei echipe multidisciplinare, iar datele au fost prelucrate statistic pentru fiecare suprafață de probă, pentru fiecare platformă cu suprafețe de probă, pentru fiecare țară, fiind apoi centralizate la nivelul întregului proiect. În urma procesării datelor colectare, s-a constatat că prezența râmelor depinde de valoarea PH-ului, de o anumită concentrație de nutrienți din sol, biomasa plantelor, structura pe specii a arboretelor etc. Peste aceste valori critice crește biomasa râmelor care se dezvoltă în condiții optime și pun baza lanțului trofic în ecosistemul de pădure.”
