De cateva zile, chiar daca vremea este extrem de schimbatoare, cu ploi sau vant, dar si temperaturi ridicate, conf. univ. dr. Dumitru Boghian de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava – valoros arheolog al tarii – alaturi de Sergiu Enea, cadru didactic la disciplina Istorie in orasul Targu Frumos au redeschis unul dintre cele mai vechi santiere arheologice din tara noastra, situat in localitatea ieseana Costesti (la aproximativ 50 kilometri de orasul Iasi – n.r.). Este vorba de o asezare datata acum 4.400 de ani inainte de Hristos, loc in care a fost un habitat compact locuit de comunitatile cucuteniene pentru aproximativ o suta ani, scri bzi.
„Anul acesta ne aflam, ca sapatura arheologica, pe nivelul Cucuteni A3, spun asta cu certitudine, chiar daca mai exista deranjamente din faza Cucuteni B. Practic, acum am gasit straturi compacte de cenusa amestecate cu foarte multe fragmente ceramice sau cu resturi de plastica antropomorfa si zoomorfa, cu unelte intregi sau fragmentare din silex, piatra sau os. Mai departe, ca o noutate de anul acesta, am gasit un ac foarte frumos din cupru, ceea ce ne arata ca purtatorii de aici foloseau si aceste materii prime pentru realizarea unor unelte si podoabe sau ca aceste unelte si podoabe veneau pe calea unor schimburi cu zonele cunoscute din Carpatii Orientali, unde cuprul este cunoscut inca din perioada Precucuteni, anume aspectul cultural Ariusd. Tocmai de acolo, se raspandeau spre teritoriul peri-carpatic sau extra-carpatic diferite obiecte din cupru. Vorbind de aceste mari aglomarari de cenusa gasite care, initial, au fost foarte probabil locuri pentru ars ceramica, pentru coptul acesteia. Am gasit si cuptoare necesare acestui proces, care incep sa se observe foarte bine. Apoi, acestea au fost refolosite pentru spatii menajere iar, din timp in timp, pentru a nu se imprastia cenusa, oamenii realizau capacuiri, anume lentile de lut galben, dupa care continuau locuirea”, reliefeaza Boghian.
De reamintit ca, inca din anul 2012, au reluat cercetarile in acest loc. Situl Costesti – Cier este cunoscut inca din perioada interbelica, prin cercetarile lui Vasile Ciurea, a preotului arheolog Constantin Matase, a Ecaterinei Vulpe si a Milutei Marin. Dupa Cel De-Al II-lea Razboi Mondial, el se ruineaza, iar acum nu a mai ramas decat o treime din suprafata lui de altadata. Este o asezare foarte densa in ceea ce priveste locuirea, iar aceasta are peste 1.20 metri grosime de locuire Cucuteni A3, in start fiind Cucuteni AB2 si B1. Vorbim de un sit extraordinar de bogat si cu o personalitate deosebita pentru ca toate materialele gasite aici au, sa spunem, individualitatea lor.
„Acum, noi facem cercetare de diagnostic arheologic, iar pana acum avem seturi de locuinte de suprafata sau partial adancite realizate dupa toate modelele cunoscute in cadrul civilizatiei cucuteniene si al Complexului Ariusd – Cucuteni – Tripolie, cu compartimentari interioare, cu pereti foarte frumos realizati. Interesant este ca, intr-o locuinta, am gasit un cuptor foarte frumos care are urme de mulura, iar cu ajutorul colegilor de la Complexul Muzeal National Moldova Iasi speram sa punem in valoare tot ceea ce am descoperit aici. De asemenea, apar foarte multe elemente care ne arata ca acest sit, nu foarte mare, de aproape o treime de hectar, din care astazi se pastreaza jumatate, a fost un centru de confectionarea ceramicii, astfel incat nu este de mirare ca in acest sit au aparut si forme deosebite pentru ceramicacucuteniana. E vorba de modeul de vas renumit cu trei guri, iar anul acesta am gasit un vas pe care l-am numit vas sfesnic si care este de tip tronconic, cu picior circular latit si care-i asigura o deosebita stabilitate. Nu este exclus sa fi fost folosit pentru sustinerea unei lumanari, daca este sa spunem asa, pentru iluminatul incaperilor”, mai dezvaluie arheologul de la Suceava.
Implicat in descoperirea arheologica a anului din Romania
Mai departe, important de mentionat ca, conf. univ. dr. Dumitru Boghian a facut parte din echipa de specialisti care a colaborat cu cei de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC), Facultatea de Istorie, respectiv Platforma ArheoInvest, intr-un proiect ce a dus la descoperirea arheologica a anului in Romania. Acesta este intitulat “Evolutia habitatului uman preistoric si protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu”, iar dovezile au fost gasite in localitatea Ripiceni, judetul Botosani.
