Mănăstirea Putna a fost, duminică, în straie de sărbătoare. Aproximativ 3000 de credincioși au fost prezenți la slujba religioasă organizată cu prilejul împlinirii a 550 de ani de când Sfântul Ștefan Voievod a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna dar și la slujba de sfințire a noilor clopote.
Oameni din zonă îmbrăcați în straie populare tradiționale, dar și din alte locuri din țară au ținut să participe la acest eveniment. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi de la mai multe lăcașuri de cult în frunte cu IPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și starețul Mănăstirii Putna, arhimandrit Melchisedec Velnic.
„Mănăstirea Puna, întâia sa ctitorie şi cea care avea să îi fie necropolă. Letopiseţul de la Putna II spune: „În anul 6974 (1466) iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”.
Între credincioși s-au aflat primarii comunelor Vicov de Sus și Horodnic de Sus precum și directorul companiei General Construct.
Sorocul împlinirii a 500 de ani de la punerea de temelie a bisericii mănăstirii Putna a fost înscris de UNESCO între marile popasuri aniversare ale anului 1966. În cuvântul său, IPS Pimen a spus că serbarea aniversară s-a desfășurat în două etape. Mai întâi în plan bisericesc, în ziua de 3 iulie, când a avut loc slujba arhierească cu un sobor de preoți și diaconi de la care nu a lipsit ÎnaltPreasfințitul Părinte Mitropolit Iustin Moisescu. Apoi, în plan civil, sărbătorirea a avut loc pe 10 iulie în afara incintei, în fața turnului de la intrare.
„Rugăciunile nu au contenit nici în această zi în care potrivit bătrânelor cronici, s-a pus piatra de temelie a bisericii de față fiind însuți Măria Sa Vodă Ștefan. După terminarea slujbelor, IPS Mitropolit Iustin Moisescu însoțit de Mircea Neicov din Departamnetul Cultelor și părintele stareț, arhimandrit Gherasim Cucoșel, preoți și diaconi au ieșit pentru întâmpinarea oaspeților și reprezentanților de stat din București și Suceava.În fața porții de la intrare s-au evocat 500 de ani de la începutul zidirii bisericii…Putna va rămâne peste veacuri în conștiințee tuturr românilor un tezaur de simboluri sfinte, un loc de permanent înălțare sufletească.Pe lespedea care avea să acopere mormântul marelui voievod, lucrată la porunca Măriei sale, pe când era în viață, n-au fost trecute ziua și nici anul când firul vieții s-a rupt,fiindcă nu puteau fi știute. Dar nici după moartea sa, până astăzi, nimeni nu a îndrăznit să împlinească însemnarea de pe piatră cu arătarea datei morții, nevrând parcă să se stie că este plecat dintre cei vii. Poporul a dar marelui Ștefan numele de <sfânt>,nu pentru suflet că este în mâna lui Dumnezeu, că el încă a fost om cu păcate, ci pentru lucrările sale cele vitejești, carele nimeni din domni, nici mai înainte, nici după aceea, nu l-au „agiuns”, cum zice cronicarul. Putna, cea dintâi mănăstire a marelui Ștefan, este prototip al stilului moldovenesc în arhitectura bisericească. Focar de cultură, ea a fost centru de lumină, prin școlile ei și adăpost al meșterilor în artele scrisului frumos, prelucrării metalelor de preț, broderiei, picturii, sculpturii s.a. Nicio mănăstire de pe pământul patriei noastre nu păstrează, ca Putna, atâtea lucrări de artă bisericească. Aceste comori de artă sunt prețuite în toată lumea”, a spus IPS Pimen.
Clopotele cântăresc 11 tone și au fost turnate în Rusia
În cuvântul său către credincioși, starețul Mănăstirii Putna, arhimandrit Melchisedec Velnic a spus că noile clopote au fost turnate în Rusia și au fost aduse în țară fără probleme.
„Atunci când am gândit să facem clopote i-am spus IPS Pimen că sunt de 9 tone sau de 11 tone. Și Clopotarul – Denis Latishev, Chișinău, R.Moldova. ÎnaltPreasfinția Sa mi-a spus <Nu fă rabat.Odată faci clopotele.Cu voia lui Dumnezeu vor veni oameni care să ajute. Și ne-au ajutat. Am fost rugat de cei care au contribuit să nu le dau numele”, a spus starețul mănăstirii.
