Pictura bisericii Mănăstirii Sucevița a fost subiectul unei teze de doctorat, susținută săptămâna trecută la Universitatea din Atena. Pentru prima dată vestitul monument istoric de artă bisericească românească medievală este în atenția universității ateniene, adăugându-se cu legitimitate la galeria monumentelor de artă bizantină din Grecia și Sfântul Munte din aceeași epocă, scrie ziarullumina.ro.
Concluziile tezei de doctorat, care particularizează pictura bisericii Mănăstirii Sucevița atât în plan local, românesc, cât și în plan panortodox, prin reușita picturală și prin discursul teologic foarte profund care stă la baza programului iconografic, au fost îmbrățișate de cei șapte membri ai comisiei, profesori de la Universitatea din Atena și Universitatea din Tesalonic.
Pictura bisericii Mănăstirii Sucevița reprezintă vârful creației picturale bisericești românești și datorită curajului și libertății cu care pictorii moldoveni, frații Ioan și Sofronie, în colaborare cu Mitropolitul teolog Gheorghe Movilă, avansează foarte multe și importante propuneri noi în alcătuirea programului iconografic. A se vedea, în mod special, prelungirea programului hristologic cu ceea ce am putea numi programul iconografic eclesiologic, punctat foarte evident prin introducerea scenelor care ilustrează imnurile liturgice „Unule Născut…” și „Ce te vom numi…” în poziții centrale, anume în absidele unde de obicei erau reprezentate Nașterea și respectiv Învierea Domnului.
Teza de doctorat cu titlul „Frescele Mănăstirii Sucevița. Analiză estetică și picturală” a fost elaborată de Mihai Coman, asistent la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” a Universității din București, sub coordonarea științifică a prof. dr. Georgios Kordis de la Universitatea din Atena, cunoscut publicului românesc din nenumăratele prezențe în România la Facultatea de Teologie din București sau ca participant la numeroase expoziții de pictură bisericească organizate în țara noastră.
