Administrația locală a orașului Liteni a demarat pregătiri pentru desfășurarea referendumului din 17 aprilie pentru revenirea la statutul de comună la care sunt așteptați atât locuitorii din orașul Liteni, cât și din satele arondate. Oamenii trebuie să spună dacă vor sau nu să mai fie orășeni.
Primarul Tomiță Onisii a declarat că referendumul va fi organizat în opt secții de votare, aceleași secții care sunt și la scrutinurile electorale locale, parlamentare și prezidențiale. Astfel, în Liteni vor fi deschise trei secții de vot, Roșcani-1, Siliștea-1,Rotunda-2, Corni-1.
La referendum sunt așteptate 7900 de persoane cu drept de vot. Chiar dacă în ultimii ani, administrația locală a depus eforturi pentru a schimba infrastructura, rețeaua de apă și canalizare, e mult prea puțin, iar proiectele de fonduri europene au avut ca destinație comunele și nu orașele, așa că Liteniul chiar dacă are în compoență sate, nu a putut accesa fonduri europene pentru că a devenit oraș.
Orașul de la țară i s-ar putea spune mai bine. Oficial, în România, doar 55% dintre români trăiesc la oraş, iar țara noastră se situează printre cele mai rurale ţări din Europa. Uniunea Europeană ne voia emancipaţi, aşa că una din multele condiţii preaderare a fost creşterea populaţiei urbane. Printr-o lege dată în 2001, multe comune au devenit oraşe. Singura schimbare majoră pentru localnici a fost mărirea impozitelor. Și de la începutul acestui an, noul Cod Fiscal a majorat din nou taxele și impozitele localnicilor .
„Ne-am dus ca oile la votare, că ni s-a promis că în căteva luni nu ne vom mai înmoroi şoşonii în nămoale, că vom avea şi noi apă caldă şi că nu va mai trebui să alergăm după căruţe cu lemne ca să facem focul. Ne-au minţit, maică! Şi noi proşti că am crezut. Acum tragem ponoasele!”, spune tanti Maria, de 70 de ani.
„Statul ne jupoaie, ia pielea de pe noi. Impozitele astea ne-au nenorocit. Dacă în trecut plăteam impozit câteva sute de mii, acum, milioane. E foarte mult pentru nişte pensionari”, mai spune femeia.
Primarul orașului susține că a reușit să facă investiții în 20 de km la rețeaua de apă, 6 km la rețeaua de canalizare, extinderea stației de epurare, câteva tronsoane de drum care fac legătura cu satul Rotunda și Sliștea.
„Cetățenii au fost mințiți la referendum. S-au făcut două la noi la acea vreme și avantaje mai deloc. Statutul de oraș nu ne-a avantajat”, a apus primarul orașului.
Legea nr 351 din 2001, pentru amenajarea teritoriului, spune că un oraş trebuie să aibă cel puţin 10.000 de locuitori. Trei sferturi din populaţie trebuie să lucreze în alte domenii decât agricultura şi în localitate trebuie să existe măcar 50 de locuri de cazare pentru vizitatori. Nu există nicio pensiune, hotel sau spital. Iar exemplele lipsurilor ar putea continua.
