Asociația Biosilva îi solicită Consiliului Județean (CJ) Suceava să prezinte un plan de reconstrucție ecologică a Vârfului Mestecăniș – grav afectat de construcția “depozitului ecologic de deșeuri” și să propună noi soluții pentru implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Suceava asumat prin proiectul finanțat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu în valoare de 64.032.524 milioane euro.
„În urma deciziei definitive a Curții de Apel Cluj de a anula hotărârea prin care Consiliul Local Pojorata a pus la dispoziție Consiliului Județean Suceava terenul de 9 hectare pentru construcția gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, Asociația Biosilva consideră că lucrările de contrucție a depozitului de deșeuri trebuie să înceteze de urgență și că se impune organizarea unei dezbateri publice pentru găsirea de noi soluții pentru gestionarea deșeurilor din județul Suceava la care să participe reprezentanții Consiliului Județean Suceava, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Direcției de Sănătate Publică și ai altor instituții implicate, specialiști în domeniul mediului, precum și reprezentanții ONG-urilor de mediu și cetățeni din județul Suceava. Totodată, este absolut necesar ca cei care au aprobat și au decis că plasarea gropii de gunoi în Vârful Mestecăniș este o soluție corectă să răspundă public în fața etățenilor care au ieșit în stradă în vara anului 2015 pentru stoparea construcției acestei gropi de gunoi și care au semnat petiții în acest sens, dar și în fața oamenilor legii care ar trebui să se autosesizeze și să verifice dacă în acest caz nu s-au comis infracțiuni, având în vedere că cea mai mare parte a banilor publici primiți pentru implementarea proiectului Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Suceava finanțat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu au fost cheltuiți fără rost”, susține președintele Asociației, Florin Grădinariu.
Asociația Biosilva a susținut inițiativa cetățenilor din Comuna Pojorâta de a opri construcția unei gropi de gunoi în Vârful Mestecăniș și a organizat în luna mai a anului trecut o dezbatere publică în Suceava cu tema “Depozitul ecologic de deșeuri Pojorâta – Proiect de succes sau dezastru ecologic?” la care au fost prezenți președintele Consiliului Județean Suceava – Cătălin Nechifor, directorul Agenției de Protecție a Mediului – Vasile Oșean, șeful Direcției de Sănătate Publică Suceava – Abitei Ludovic, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei – Asociația biosilva, iar ulterior a inițiat PETIȚIA PENTRU STOPAREA GROPII DE GUNOI DIN PASUL MESTECĂNIȘ care a adunat peste 2000 de semnături.
În data de 5 iunie 2015, de ziua Mondială a Mediului, peste 500 de cetățeni au participat la un protest împotriva contrucției gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș pichetând sediul Consiliului Județean și cel al Agenției de Protecție a Mediului din municipiul Suceava.
Potrivit unui comunicat de presă, împreună cu alte organizații de mediu din România, Asociația Biosilva a depus la Consiliul Județean Suceava un set de soluții menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor, încă nefuncţional, în vederea limitării la minim utilizarea depozitului
de deşeuri amplasat în comuna Pojorâta, Pasul Mestecăniş.
Astfel, printre cele mai importante soluții propuse au fost:
– Stabillirea unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani).
Spre exemplu: 30% reducere a generării de deşeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025
(măsuri de reducere prezentate mai jos); 50% redirectare de la rampa a deşeurilor până în
2020, 80% până în 2025 (peste 200 de oraşe europene au reuşit să atingă ţinta de 80%
redirectare de la rampă, prin soluţiile prezentate mai jos, in perioade cuprinse intre doi şi 15
ani).
– Separarea deşeurilor şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile,
reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare
prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem;
– Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a
deşeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri și duminică – deşeuri
biodegradabile; Luni şi joi – deşeuri reciclabile. Marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală.
Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracţia
reziduală.
– Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva
cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea
deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil,
rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile ar putea fi ridicate gratuit, însă pentru
deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sunt
colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală. În Slovenia,
sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii oraşului erau încurajaţi să aducă
materialele reciclabile colectate separat, direct la un centru de colectare. Aici deşeurile erau
cântărite, iar locuitorii erau răsplătiţi în puncte care se deduceau din factura lunară de
salubrizare. În prezent, prin acest sistem se colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să
fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate.
