Festivalul cetelor de urători deghizați Malanca Fest – 2016 a avut loc vineri, la Cernăuți. Mii de oameni au umplut străzile orașului pentru a asista la acest festival care a devenit deja tradițional pentru nordul Bucovinei, ajuns la cea de a Va ediție.
Orașul Cernăuți s-a asemănat tot mai mult în luna ianuarie cu un epicentru al carnavalurilor de iarnă. Malanca Fest este un festival etno-folcloric, care se desfășoară cu scopul de a păstra și a promova tradițiile și obiceiurile strămoșești din Bucovina.Trebuie amintit că în anul 2015 Malanca Fest nu a avut loc, și aceasta din motivul escaladării conflictului din Donbas.
Așadar, turiștii dar și localnicii care și-au pus mari speranțe în desfășurarea cu succes a festivalului au avut ce vedea. Un spectacol al culorilor, al poveștilor , desenelor animate, al personajelor din filmele americane, travestiti, cawboy, cete de urători din zonă s-au întâlnit vineri, în centrul orașului Cernăuți pentru a demonstra că sunt creative și impresionante. Este și un festival al diversității etnice, deoarece la Malanca Fest au participat cete de urători care păstrează tradiții românești autohtone, ucrainene, obiceiuri din zone montane etc.
Între miile de oameni care s-au aflat vineri la Cernăuți au fost și suceveni. Printre ei și profesorul Dolinchi din Arbore care a rămas impresionat de vaceasă manifestare, mult mai numeroasă ca număr de participanți dar și prin diversitatea temelor.
„Pot sa spun că sunt surprins de ceea ce văd. Recunosc o mică parte din cetele de urători care se aseamănă cu cele de la noi însă creativitatea lor este inimaginabilă”, ne-a spus Dolinschi.
Orașul s-a transformat pentru o zi într-un ținut de poveste.
Prima ediție a festivalului s-a desfășurat în anul 2011 din inițiativa organizației nonguvernamentale „Spectrul Bucovinei”. Potrivit organizatorilor Malanca Fest – 2016, scopul acțiunii etno-folclorice este demonstrarea faptului că regiunea Cernăuți este un ținut al varietății etnice și multiculturalității.
De fapt, cele mai populare acțiuni în timpul festivalului nu sunt cele ce țin de tradiții, ci de formele modernizate ale carnavalului de iarnă: scenete din Parlamentul de la Kiev, înscenații de conflicte între oligarhi , pedepsirea criminalilor prin spânzurare, romani etc.
După parada zecilor de formații pe străzile orașuluil, a urmat un spectacol al acestora pe o scenă situată lângă Filarmonica din Cernăuți.
Interesul turiștilor față de acest festival a fost determinat și de caracterul competitiv al acțiunii în masă. De obicei, printre cele mai bune colective de creație se numără două din satele locuite compact de etnici români din zonă.
Un adevărat etalon în acest sens este satul Crasna din raionul Storojineț – o localitate din zonă montană care păstrează tradițiile seculare românești. O altă localitate, unde pâlpâie flacăra tradițiilor românești este satul Horbova, raionul Herța. Aceste două colective românești, alături de colectivul din satul ucrainean Vașkivți, concurează de obicei pentru marele premiu Malanca Fest. Alegerea celei mai bune cete sau bandă este stabilită de un juriu care include etnografi, culturologi, folcloriști Despre Malanca din Crasna a fost turnat recent un film documentar „Krasna Malanka”, în care regizorul de etnie ucraineană Dmytro Suholitki-Sobciuk arată că malanca este un carnaval unde fiecare participant își joacă rolul său în bizara serbare păgână, de fapt. Filmul reflectă organizarea, desfășurarea și evoluția sărbătorii tradiționale malanca: de la crearea măștilor și costumelor individuale, până la încheierea feerică a sărbătorii. Pelicule „Krasna Malanka” demonstrează, de fapt, că în timpul carnavalului oameni străini și necunoscuți, la prima vedere, se unesc în jurul unei sărbători de iarnă.
