Avocatură ilegală! Inițiatorul Baroului Bota și alte opt persoane trimiși în judecată pentru peste 3.000 de infracțiuni

Foto: Luju.ro

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au dispus, joi, trimiterea în judecată a nouă membri ai aşa-numitului Barou Bota acuzaţi de folosirea fără drept a denumirilor de Barou şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, practicarea unei profesii fără drept, înşelăciune şi fals. Aceștia sunt acuzați de săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor.

Printre cei trimişi în boxa acuzaţilor se află inclusiv Pompiliu Bota, iniţiatorul baroului paralel, dar şi Marian Jurgiu, cel care a deţinut funcţia de decan al Baroului Bota Botoşani.

Pompiliu Bota a fost trimis  în judecată pentru folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, 646 acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, 646 acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, 162 infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 28 infracţiuni de complicitate la tentativă la înşelăciune, 120 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu.

Practic, Pompiliu Bota a iniţiat şi coordonat asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni la care au aderat ceilalţi inculpaţi, asigurând structura organizatorică privind entitatea ilegală intitulată UNBR, înfiinţată în baza unor înscrisuri contrafăcute. De asemenea,  contra unor sume de bani încasate cu titlu de donaţie, a produs şi pus la dispoziţia celorlalţi inculpaţi mijloacele frauduloase necesare inducerii în eroare a părţilor vătămate, (înscrisuri fictive: procese – verbale privind susţinerea examenului de admitere, procese verbale de depunere a jurământului, decizii de înscriere pe tabloul avocaţilor şi de înfiinţare de cabinete de avocat etc., toate imitând documentele ordinului profesional al avocaţilor din România şi în baza cărora au fost săvârşite actele materiale ale infracţiunilor), atestând calitatea inexistentă de avocat.

„A fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei”, susține prim procurorul Dragoș Bujorean.

În intervalul 2002 – 2004, folosind o pretinsă incoerenţă legislativă în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de avocat în România, a luat decizia de pune în funcţiune o structură infracţională amplă, care în esenţă urmărea „clonarea” structurilor organizaţionale şi funcţionale ale ordinului avocaţilor din România, în scopul obţinerii de beneficii materiale.

Bota a aplicat o tehnică infracţională complexă, cunoscută în special în domeniul informatic, specifică infracţiunilor de înşelăciuni prin intermediul Internet – ului, cunoscută sub denumirea de „phishing”.

Metoda constă în esenţă în clonarea situri-lor care desfăşoară în principal activităţi de comerţ, prin crearea unora similare însă fictive şi direcţionarea clienţilor acestor sit – uri către paginile Web fictive unde efectuează plăţi pentru produse şi servicii inexistente.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul Bota Pompiliu a fost mascată sub forma a trei asociaţii umanitare, respectiv „Figaro Potra”, „Bonis Potra” şi filiala Băleşti Gorj, a asociaţiei Figaro Potra, care au fost desfiinţate în mod succesiv de către instanţele de judecată naţionale.

A fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei.

De asemenea, Marian Jurgiu, în intervalul 2010 – 2015, a indus în eroare un nr. de 65 persoane vătămate (succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere) cărora, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste, li s-a prezentat sub calitatea fictivă de avocat şi, după ce le-a indus convingerea că le va reprezenta în instanţă ca avocat în procesele civile cu asigurătorii, (având conştiinţa lipsei calităţii de avocat) le-a reprezentat în altă calitate de mandatar cu titlu gratuit, iar ulterior, prin utilizarea unor manopere dolosive, şi-a însuşit parte din sumele de bani achitate de societăţile de asigurare unui nr. de 47 de persoane vătămate (18 infracţiuni rămânând în stadiu de tentativă),

În intervalul 2010-2015, Jurgiu a contrafăcut un nr. de 154 de înscrisuri (77 chitanţe fiscale şi 77 facturi fiscale), reprezentând onorariu avocat, înscrisuri care le-a depus la dosarele de pe rolul instanţelor, în care a efectuat acte de reprezentare a persoanelor vătămate, ca documente justificative pentru solicitarea onorariilor de avocat fictive,

De asemenea, în intervalul 2010 – 2015, a determinat un nr. de 16 judecători (aparţinând gradelor de jurisdicţie – judecătorie, tribunal, curte de apel), să-şi exercite în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul în care, fără vinovăţie, au obligat în mod nejustificat partea adversă la plata unor cheltuieli de judecată inexistente, cu titlu de onorariu de avocat, luând în considerare facturile şi chitanţele fiscale contrafăcute depuse de inculpat,

În plus, în intervalul 2010-2013, a efectuat un nr. de 95 acte de exercitare fără drept a profesiei de avocat, prin încheierea de contracte de asistenţă juridică, eliberarea de delegaţii avocaţiale, efectuarea de acte specifice din cele prevăzute de art. 3 din Lege nr. 51/1995,

În punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus descrise a efectuat fără drept un nr. de 95 de acte de folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat.

Din cercetările efectuate a fost identificat un tipar, un mod de operare, pus la punct şi perfecționat de inculpatul Jurgiu Marian Ionel prin intermediul căruia a reuşit să inducă în eroare un număr important de persoane vătămate, obţinând sume de bani semnificative a căror cuantum variază între câteva mii de lei, putând ajunge la sume de peste 100.000 euro.

Jurgiu Marian Ionel identifica şi inducea în eroare moştenitorii victimelor unor accidente rutiere cărora, utilizând înscrisuri fictive, le-a creat convingerea falsă că are calitatea de avocat şi, profitând de un moment de vulnerabilitate emoţională a acestora, le-a determinat să întocmească o serie de documente pe care acestea nu le-ar fi semnat în condiţii normale, documente în baza cărora inculpatul şi-a însuşit o parte importantă din sumele de bani primite cu titlu de despăgubiri de la societăţile de asigurări.

În punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale, inculpatul îşi selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă vulnerabilitate emoţională, acestea trecând printr-o traumă psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate, dublată de preocupările cauzate de înmormântare.

În aceste împrejurări, autorul profita de lipsa de diligenţe a persoanelor vătămate, care nu aveau nici disponibilitatea de a se interesa de aspectele materiale legate de societăţile de asigurări, cu atât mai puţin disponibilitatea de a verifica calitatea pe care o afişează inculpatul.

Au fost identificate mai multe situaţii în care inculpatul a acţionat asupra victimelor sale chiar în momentul în care persoana decedată se afla încă la morgă sau chiar imediat după înmormântare. Jurgiu Marian Ionel şi-a dezvoltat astfel o abilitate semnificativă în a specula traumele suferite de victimele sale, în scopul obţinerii de sume de bani.

Profitând de starea emoţională precară în care se află victimele sale, precum şi de lipsa de cunoştinţe juridice şi de experienţa acestora, Jurgiu Marian Ionel îşi declina calitatea fictivă de avocat, prezentându-se ca având competenţe deosebite în a reprezenta clienţii în faţa instanţelor de judecată. Pentru a întări convingerea cu privire la calitatea sa, acesta prezenta o serie de documente fictive, purtând însemnele specifice profesiei de avocat.

După ce câştiga încrederea victimelor sale, inculpatul le determina să semneze un contract de asistenţă juridică, care imita în forma sa pe cel prevăzut în anexa nr. Anexa nr. I – la Statutul profesiei de avocat.

După semnarea aşa numitului contract de asistenţă juridică, având reprezentarea că nu are calitatea de avocat, pe care o declina victimelor sale, Jurgiu Marian Ionel determina persoanele vătămate să se deplaseze la un birou notarial, unde acestea semnau o procură judiciară prin care îl mandatau să le reprezinte în instanţă în calitate de împuternicit.

Pentru a obţine de la persoanele vătămate această procură, inculpatul le inducea acestora convingerea falsă că este necesară în exercitarea prerogativelor de avocat, apărând astfel ca un mijloc de inducere în eroare. Mai mult decât atât, pentru a mări şi menţine confuzia cu privire la calitatea sa în cuprinsul procurii acesta se intitula avocat – mandatar.

În aceste împrejurări persoanele vătămate acceptau să semneze procura notarială având convingerea falsă, indusă de inculpat, că vor fi reprezentate în instanţă de un avocat, în realitate însă, actele de reprezentare erau efectuate de un mandatar, cu titlu gratuit, Jurgiu Marian Ionel neavând calitatea pretinsă.

Inculpatul a ascuns persoanelor vătămate aspecte determinante cu privire la care, dacă ar fi avut cunoştinţă, victimele infracţiunilor ar fi refuzat orice legătură cu inculpatul.

Prin urmare, în mod real, Jurgiu Marian Ionel reprezenta persoanele nu ca avocat, cum le crease anterior convingerea, ci ca mandatar. Este de menţionat că, în totalitatea situațiilor, mandatul era unul cu titlu gratuit şi nu-i dădea dreptul lui Jurgiu Marian Ionel să pretindă, şi cu atât mai puţin să încaseze, vreo sumă de bani pentru prestaţia efectuată.

În faţa persoanelor vătămate inculpatul se prevala de contractul de asistenţă judiciară şi, pretinzând în mod mincinos că le-a reprezentat în calitate de avocat, solicita şi primea sumele de bani prevăzute în aceste contracte.

În aproape toate cazurile persoanele vătămate, care nu aveau reprezentarea actelor efectuate de Jurgiu Marian, aveau convingerea că acesta presta în faţa instanţelor de judecată o activitate avocaţială şi nu una specifică celei de mandatar.

În faţa organelor judiciare, parchete şi instanţe, inculpatul se prezenta iniţial în calitate de avocat. Atunci când era pusă în discuţie lipsa acestei calităţi, Jurgiu Marian depunea la dosar înscrisuri fictive, (care apăreau a fi eliberate de Baroul Botoşani şi care purtau însemnele specifice profesiei de avocat), atestând prezumtiva calitate de avocat a inculpatului.

Simultan, acesta depunea şi împuternicirea notarială obţinută în modalitatea mai sus precizată, document în baza căruia era mandatat să reprezinte persoana vătămată în instanţă.

Neavând cunoştinţă despre modul în care au fost obţinute documentele mai sus arătate, instanţele de judecată s-au văzut nevoite a-l accepta în continuare pe inculpat să efectueze acte de reprezentare ca mandatar.

Ulterior, în desfăşurarea rezoluţiei infracționale, Jurgiu Marian Ionel a utilizat o serie de înscrisuri contrafăcute, facturi şi chitanţe fiscale, înscrisuri pe care le depunea la dosarul cauzei, atestând că ar fi încasat de la persoanele vătămate sume de bani cuprinse între 1500 şi 5000 lei cu titlu de onorariu de avocat.

Folosindu-se de aceste înscrisuri, inculpatul solicita printr-un capăt de cerere distinct obligarea părţii adverse, respectiv a societăţii de asigurări la plata cheltuielilor de judecată fictive, cu titlu de onorariu de avocat. Jurgiu Marian urmărea astfel să determine instanța de judecată la acordarea unor cheltuieli de judecată fictive, importante, sume de bani care erau pretinse şi încasate ulterior de către inculpat.

Atunci când banii erau viraţi de societăţile de asigurare în contul său, în baza procurilor notariale ataşate, sumele cu titlu de onorariu de avocat erau încasate direct, fără a mai fi necesară vreo justificare în faţa persoanelor vătămate.

În celelalte situaţii, inculpatul specula lipsa de cunoştinţe juridice a victimelor sale şi pretindea aceste sume ca fiind cheltuieli acordate de către instanţă, lui.

Atunci când demersurile sale infracţionale eşuau, Jurgiu Marian Ionel apela la ameninţări şi acte de intimidare la adresa persoanelor vătămate pentru a le determina să-i remită sumele de bani pretinse.

Pe lângă Bota și Jurgiu, procurorii i-au trimis în judecată pe Liliana Adriana Elisabeta Caisîn, Danieșa Brândușa Maxim, Dumitru Roland Mândrilă, Dumitru Dascălu, Dan Marcel Roibu, Dan Mircea Constantin Meslec și Traian Vasile Nistor.

Prejudiciul cauzat din săvârşirea infracţiunilor a fost estimat la suma de 375.090 euro şi 1.263.712 lei.

„În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii pe bunurile mobile şi imobile identificate ale inculpaţilor. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă conform Codului de procedură penală finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului în instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, susține prim procurorul Dragoș Bujorean.