Duminică 12 Mai 2024, Actualizat acum 132 zile 12:00 am

Moaștele Sfântului Leontie fac minuni, la Rădăuți, la Mănăstirea Bogdana

sfantul_leontiePe-acolo, pe unde se agață cu adevărat harta-n cui, în nordul cel mai nord al Moldovei noastre, nici măcar timpul nu îndrăznește să-i mai tulbure liniștea acestui orășel. Exact în punctul în care Suceava și Sucevița își unesc cursurile șăgalnice și gălăgioase, și-a găsit vatra și bătrânul târg al Rădăuților, nod al traseelor turistice care duc spre renumitele mânăstiri Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț ori Gura Humorului. Și tot aici, te poți ruga în liniște la moaștele Sfântului Leontie.

like-facebookCu credință, la moaștele Sfântului Leontie

Datorită calităților ei artistice, arhitecturale şi decorative excepționale, Mânăstirea Bogdana a fost inclusă în patrimoniul cultural al României, dar și al UNESCO. Și nu degeaba! Mânăstirea Bogdana este cea mai veche construcţie de piatră din Moldova.

În ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor, jafurilor, războaielor şi dominaţiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garanţie a spiritului naţional românesc. Cunoscută ca Biserica Sfântul Nicolae, a fost zidită de voievodul Bogdan Vodă drept mulţumire pentru izbânda în lupte. Dar acest sfânt locaş de închinăciune i-a devenit necropolă lui, urmaşilor familiei sale și tuturor domnitorilor Moldovei pâna la Alexandru cel Bun, când s-a transformat în locaș episcopal. În pronaosul bisericii sălășluiesc și rămășițele pământești ale Sfântului Ierarh Leontie, întemeietorul celei mai vechi sihăstrii din Nordul Moldovei.

Moaștele sfinte sunt considerate a fi făcătoare de minuni, așa că ar fi păcat să ajungi în zonă și să nu le atingi cu credință și smerenie. În caz că nu știai deja, nu numai în Maramureș se află semețe biserici de lemn. Pe pământ bucovinean se simte în aer forța credinței. Iar în Biserica de lemn „Călugăriţa”, de la Horodnicul de Jos, vei simți pe propria piele acest sentiment inconfundabil. Construcţia bisericii e cea originală, numai acoperişul din şindrilă fiind înlocuit cu tablă zincată pe la 1911. Pereţii sunt din bârne cioplite pe tălpi din piatră de râu, mărginiți la exterior cu un brâu împletit, „un colac de ciubuce” și 92 de ocniţe sculptate. Dă o fugă la Rădăuți, acum, la ceas de toamnă, când foioasele își aruncă veșmintele iar pădurea își ia straie multicolore!

Sursa: Libertatea


Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*