Aproximativ 100 de suceveni au protestat, vineri, împotriva tăierilor ilegale de arbori și pentru stoparea gropii de gunoi din Vârful Pasului Mestecăniș. Ziua Mondială a Mediului- 5 iunie- a fost marcată printr-un miting de protest la care au participat doar 100 de persoane deși şi-au anunţat participarea 1.000.Acțiunea a început după ora 17.00 și s-a desfășurat pe traseul Prefectura Suceava- Agenția de Protecția Mediului. În fața Instituției Prefectului, președintele Asociației Biosilva, Florin Grădinariu, a citit un memoriu care va fi înaintat instituțiilor statului și parlamentarilor suceveni în care sunt cuprinse o serie de revendicări pentru salvarea pădurilor. Protestatarii au purtat pancarde inscripționate cu mesaje împotriva tăierilor ilegale a pădurilor, stopării gropii ecologice sau alte mesaje legate de protecția mediului și gestionarea durabilă a pădurilor.
Chiar dacă numărul celor care au ținut să participe la miting și să își arate nemulțumirea față de tăierile ilegale ale pădurilor și a amplasării gropii ecologice într-un colț mirific al munților în Bucovina a fost mic, semnalul a fost din nou tras, iar scandalul s-a iscat la nivel național și internațional. Copii, adulți, părinți și pensionari, cu toții au scandat lozinci precum: „Dacă vă pasă/ieșiți din casă”, „DNA ,DNA /asta este ancheta ta”, „Bucovina e a nostră/Luați-vă gunoiul acasă”.
Între protestatari s-a aflat senatorul liberal Stealiana Miron, primarul comunei Moldovița și liderul Partidului Verzilor, Dan Acibotăriță care a ținut să precizeze că a venit la acțiunea de protest în calitate de simplu cetățean.
„Societatea civilă, conștiență fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național și european. Atragem atenția factorilor de decizie politică din țara noastră asupra faptului că nu mai suntem dispuși să tolerăm continuarea jafului din pădurile României, păduri care adăpostesc ultimele fărâme de natură salbatică”, se arată în memoriu.
Între revendicări se numără combaterea tăierilor ilegale, îmbunătățirea implementării programului „Radarul Pădurilor”, deblocarea dosarelor de corpuție din domeniul forestier, organizarea unei dezbateri publice cu privire la reorganizarea RNP, întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură, confiscarea utilajelor și a mijloacelor de transport ale infractorilor și contravenienților silvici, introducerea în Codul Penal al unui capitol dedicat infracțiunilor împotriva mediului și înființarea unei structuri în cadrul Ministerului public care să investigheze tăierile ilegale, retrocedările ilegale, precum și deturnarea retrocedărilor de la proprietari îndreptățiți către diverse grupuri infracționale. Totodată, în lista de revendicări se mai află adoptarea urgent a unui act normative care să reglementeze circulația juridică a terenurilor forestiere, cu mențiunea interdicției de înstrăinare a proprietăților formelor asocaitive reglementate de Legea 1/2000 și a drepturilor devălmașe ori indivize în cadrul acestora, finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare, instituirea unor reguli de bune practice de valorificare a lemnului în beneficial dezvolătării durabile a comunităților locale și finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
