Aproximativ 200 de suceveni au fost prezenți, sâmbătă, la ceremonialul militar și religios din fața Palatului Administrativ din Suceava, prilejuit de înmânarea drapelului de luptă „Vlad Țepeș” Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava. Slujba de sfințire a drapelului a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu IPS Pimen, arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților.
Pe o scenă specială încropită în faţa celei mai reprezentative unități administrative din județ, au urcat șeful Jandarmeriei Române, Mircea Olaru, dar și invitații Jandarmeriei Suceava.
Se pare că ideea unei astfel de scene a fost a Jandarmeriei din moment ce evenimentul le-a aparținut în organizare întru totul.
Decretul prezidențial prin care a fost conferit IJJ drapelul de luptă a fost citit de purtătorul de cuvânt al IJJ, maiorul Bogdan Cornaci. Drapelul de Luptă, conferit prin Decret Prezidenţial, a fost înmânat comandantului unităţii, maiorul Mihai Lungu de către Mircea Olaru, șeful Jandarmeriei Române.
Nu au lipsit prefectul județului, Constantin Harasim, senatorul Neculai Bereanu, deputatul Alexandru Băișanu, președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, subprefectul Atanasă Nistor, șefii STS, IPJ, ISU, comandanții Centrului Militar Județean, Unității de Vânători de Munte Vatra Dornei, vicepreșeintele CJ,Ilie Niță ITM, șeful IȘJ, fostul șef al Jandarmeriei Suceava, Eugen Șalari.
Evenimentul a fost cu totul special pentru Jandarmeria Suceava. La ceremonial au ținut să fie prezente soțiile și copiii unor cadre militare.
„Am venit să îmi văd soțul. Sunt împreună cu copilul, este o zi deosebită pentru Jandarmerie. Chiar dacă este cam frig afară, suntem la acest eveniment destul de frumos”, a spus doamna Iacoban, soția unui ofițer cu funcție de conducere în IJJ Suceava.
Șeful Jandarmeriei Române a ținut să-i mulțumească Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen, pentru slujba de sfințire oficiată cu prilejul înmânării drapelului de luptă „VladȚepeș” Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava. După încheierea evenimentului, mai toți cei prezenți au ținut să dea mâna cu înalta față monahală și să-i sărute mâna. IPS Pimen a fost impresionat de ceremonial și a privit cu seninătate și dragoste întregul evenimentul.
Fața monahală nu a ținut niciun discurs însă după ce a sfințit drapelul de lupă a îngenunchiat și l-a sărutat. Singurul care a cerut binecuvântarea verbal și cu o voce care a putut fi remarcată de cei din jur a fost primarul Sucevei, Ioan Lungu. Însă au mai dat mâna cu IPS Pimen, prefectul Constantin Harasim, președintele CJ, Cătălin Nechifor, deputatul Alexandru Băișanu, șeful Jandarmeriei Suceava, Mihai Lungu.
Mătasea tricoloră purtând însemnele de aur ale ţării noastre adună şi exprimă simbolic întregul tezaur de eroism şi biruinţă al faptelor de bravură prin care atâtea generaţii de ostaşi au înfăptuit, cu preţul sacrificiului de sine, însăşi istoria Patriei şi a naţiunii. Drapelul de luptă se acordă marilor unităţi şi unităţilor militare, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, a ministrului de Interne sau a directorului Serviciului Român de Informaţii (conform Legii nr. 34 din 2 mai 1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare).
Prin drapelul de luptă se evocă trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertate naţională şi tradiţiile de luptă ale unităţii, amintind fiecărui militar datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României.
Drapelul de luptă al unităţii este destinat folosirii la activităţile speciale din viaţa Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava şi reprezintă un simbol al vitejiei, dăruirii şi onoarei de care au dat dovadă jandarmii în misiunile pe care le-au îndeplinit.
Acordarea drapelului de luptă scoate în evidenţă încrederea şi aprecierea de care se bucură această unitate a Jandarmeriei Române. De asemenea, reflectă încă o dată, aprecierile pe care le-au primit jandarmii români, atât în misiunile din ţară, cât şi în teatrele de operaţii din afara acesteia.
În armată, drapelul a început să reprezinte însăşi unitatea militară. În timpul Războiului de Independenţă, el s-a dovedit ceea ce a rămas şi azi: simbol al onoarei, gloriei şi vitejiei militare.
Drapelul de luptă este scos din vitrina sigilată doar cu aprobarea comandantului unităţii şi doar la anumite ceremonii militare: de Ziua Naţională a României, Ziua Drapelului, Ziua Imnului, Ziua Armatei, la depunerea jurământului militar şi chiar la funeralii militare. Ori de câte ori este scos, Drapelul de luptă este apărat de garda drapelului, formată din şapte membri – comandantul gărzii, militarul port-drapel şi cinci însoţitori. Toţi membrii gărzii drapelului sunt înarmaţi cu muniţie de război, iar dacă integritatea Drapelului de luptă ar fi ameninţată, garda îl apără chiar cu preţul vieţii.