Ziua mondială de sensibilizare față de autism a fost decisăde către Adunarea Generala a ONU, prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007, fiind propusă de reprezentanții statului Qatar și sprijinită de către toate statele membre.
Este sarbatorită anual la nivel mondial la 2 aprilie, cu scopul de a dinamiza eforturile mondiale de promovare a unei mai bune înțelegeri a autismului și de a creste nivelul de conștientizare a publicului larg privind nevoile speciale ale persoanelor cu autism și ale familiilor acestora.
“Autismul este o tulburare care afectează procesele normale de dezvoltare care apar în primii ani de viaţă şi este caracterizat de un deficit al comunicării verbale şi nonverbale, de o stare de confuzie generată de multitudinea de informaţii senzoriale, precum şi de diferitele grade de izolare a copiilor faţă de lumea din jurul lor. Statistic vorbind, datele relevă o incidenţă mai mare a tulburărilor din spectrul autismului la băieţi decât la fete: 1 din 252 de fete, 1 din 54 de băieţi, 1 din 88 de copii sunt diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist.
Cauzele apariţiei autismului nu sunt în totalitate cunoscute; au fost vehiculate mai multe posibilităţi, însă în prezent se consideră că autismul este cauzat de o disfuncţie fizică la nivel cerebral, cu foarte probabile rădăcini genetice. În absenţa unor forme biologice, autismul poate fi diagnosticat doar prin observarea comportamentului copilului şi obţinerea unui istoric complet de la părinte.
Există simptome uşor de observat, ca de exemplu dezvoltarea întârziată a limbajului sau chiar absenţa acestuia, exprimarea nevoilor prin gesturi limitate sau atipice, interes scăzut faţă de copii sau faţă de jocul acestora, mişcări motrice repetitive şi intense, ca de ex fluturarea mâinilor, tendinţa de a se fixa pe un singur obiect, dificultăţi majore în a accepta schimbări în mediu, contact vizual redus, împotrivirea la interacţiunea fizică şi emoţională, plâns sau râs fără motive evidente, furie şi sentimente negative dacă rutina nu este respectată întocmai. Diagnosticul timpuriu (până în vârsta de 3 ani) şi intervenţia precoce sunt esenţiale pentru dezvoltarea la potenţial maxim a copiilor care suferă de una din condiţiile din spectrul autismului. Rolul principal al intervenţiei este de a îmbunătăţi abilităţile funcţionale ale copilului, motiv pentru care strategia de tratament trebuie să fie adaptată în funcţie de intensitatea şi manifestările tulburării, precum şi de resursele disponibile ale familiei. Intervenţia comportamentală timpurie presupune implicarea întregii familii şi colaborarea strânsă cu echipa de terapeuţi cu care lucrează copilul. Implicarea familiei este deosebit de importantă, deoarece membrii familiei sunt persoane semnificative pentru copil şi cele care petrec cea mai mare parte a timpului cu el, acesta fiind un factor major al succesului în terapie.
Terapiile pentru problemele comportamentale şi de comunicare pot aborda dificultăţile sociale, lingvistice şi pe cele de comportament: unele programe se pot concentra pe dobândirea de noi abilităţi şi înlăturarea comportamentelor problematice, iar altele se concentrează pe însuşirea de noi abilităţi necesare acţionării în diverse situaţii sociale sau îmbunătăţirea comunicării cu alte persoane.
Deşi la început există posibilitatea ca intervenţia să i se pară părintelui o muncă sisifică sau în zadar, nu trebuie să uităm că este de datoria noastră ca părinţi şi specialişti să îi ajutăm pe aceşti copii să comunice într-o manieră funcţională şi să îi învăţăm să ne comunice dorinţele, nevoile, bucuriile şi tristeţile astfel încât să le înţelegem şi să le putem satisface. Satisfacţia şi bucuria obţinerii unor rezultate pozitive nu vor întârzia să apară, dar este necesar ca părintele să facă parte din echipa care lucrează cu copilul.” Alexandra Rusu , psiholog în cadrului Compartimentului de Consiliere si Psihoterapie al Centrului de Recuperare pentru Copii cu dizabilitati/TAS si Psihoterapie Suceava.
„DGASPC Suceava urează tuturor copiilor și adulților care suferă de această afecțiune, ”La mulți ani!” și progrese în dezvoltare iar persoanelor care le sunt alături, multă putere și iubire pentru a face față unei astfel de provocări în care orice progres cât de mic reprezintă o mare reușită”, susţin cei de la DGASPC.
