Data de 14 septembrie este marcată, în calendarul creştin-ortodox, ca Ziua Înălţării Sfintei Cruci şi aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri. Înălţarea Sfintei Cruci este singura sărbătoare creştină în care se ţine post, credincioşilor fiindu-se interzis de religie să consume alimente de origine animală.
În fiecare an, în 14 septembrie, se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci. Conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri româneşti, coordonat de editura Flacăra, în popor i se mai spune Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Bătrânii spun că de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.
Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.
Tot la această dată se sfinţesc la biserică busuiocul, menta, măghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Despre busuiocul sfinţit în această zi se crede că alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.
Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.
Potrivit mărturiilor unor cronici ale acelor timpuri, la data de 14 septembrie sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.
Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizează că au participat numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar episcopul Macarie a dorit ca toţi cei prezenţi la solemnul eveniment să vadă Cinstita Cruce.
Totodată, conform crestinortodox.ro, aceasta sarbatoare este ținută astăzi și pentru că Sfanta Cruce a fost gasita pe 14 septembrie. din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.
Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.
