Vineri 26 Aprilie 2024, Actualizat acum 116 zile 12:00 am

Hram la Mănăstirea “Sf. Mina” din Roșiori

Manastirea Sf Mina din Rosiori isi sarbatoreste duminica, 10 august, cel de-al doilea hram, inchinat Icoanei Facatoare de Minuni a Maicii Domnului „Umilenie” Slujba religioasa va fi oficiata deun sobor de arhierei si preoti in frunte cu IPS Vlasie Mogarzan. La marea sarbatoare a credinciosilor pe stil vechi sunt asteptati credinciosi din toata tara.
In interiorul bisericii se afla o copie a  acestei icoane la care credinciosii vin sa se inchine.
Complexul monahal este o mănăstire de călugări ortodocși de stil vechi amplasată în satul Roșiori din comuna Forăști (județul Suceava), la 17-18 kilometri de municipiul Fălticeni.
La mănăstire se ajunge de pe Drumul Național Fălticeni-Roman, făcând o ramificație stânga de un kilometru, pe un drum de piatră. Complexul mănăstiresc este construit începând din anul 1995 pe un loc înalt, cunoscut sub denumirea de «Dealul bisericii», de unde se poate vedea albia râului Moldova cu satele Roșiori, Giulești, Vadu Moldovei, Boroaia, Răucești, Drăgușeni. Locul unde este amplasată astăzi Mănăstirea “Sf. Mina” din Roșiori este cunoscut sub denumirea de “Dealul Bisericii” pentru că pe acest deal au existat schituri cu obște de călugări, care au fost distruse din cauza vitregiilor vremurilor.
Cronicile istorice amintesc de existența unui schit cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, care a existat în perioada secolului al XIX-lea.
În urma săpăturilor efectuate în perimetrul mănăstirii s-au descoperit oseminte ale călugărilor îngropați aici, iar pe o cărămidă datată din anul 1864 era înscris numele unui ieromonah Porfirie, care fusese îngropat lângă peretele bisericii. Schitul a ajuns în paragină din motive care țin de vitregia vremurilor.Un al doilea schit de călugări a existat aici între anii 1934-1937. Un monah de la Mănăstirea Neamț, protosinghelul Gamaliil, a sosit în aceste locuri cu dorința de a ridica un nou așezământ monahal pe locul ruinelor fostului schit. Tradiția locului spune că în momentul în care a vrut să pună temelia pentru Sfânta Masă a noului așezământ, prin lucrarea Sfântului Duh s-a aflat o candelă aprinsă din timpul vechiului așezământ. Acest schit avea o bisericuță de lemn acoperită cu șindrilă, unde au slujit protosinghelul Gamaliil împreună cu schimonahul Varlaam, precum și monahii: Chiriac, Gherontie, Nifon, Iftimie și alții. Noul hram al schitului a fost “Schimbarea la Față”.În acest schit s-au așezat 17 monahi care nu au recunoscut trecerea Bisericii Ortodoxe Române la calendarul gregorian în anul 1924. Ca urmare a persecuțiilor la care au fost supuși de către autorități, în anul 1937 călugării care ținea rânduiala calendarului iulian au fost alungați din acest loc (sub pretextul că la mănăstire sunt comuniști) și s-au împrăștiat pe la alte mănăstiri. Biserica a fost demolată, iar pe locul altarului s-au plantat salcâmi care au dăinuit până la a treia rezidire. Clopotul mănăstirii a fost luat de către biserica din satul Oniceni.
După preluarea puterii de către comuniști și începerea colectivizării agriculturii, prin anii ’60, s-a încercat ridicarea pietrei Sfintei Mese a altarului pentru a ara acest loc și a-l face teren arabil. Tot tradiția populară afirmă că anvelopele tractorului au explodat, așa că piatra Sfintei Mese n-a putut fi ridicată și îndepărtată de acolo.
Biserica reconstruita dupa 1989
După Revoluția din decembrie 1989, credincioșii ortodocși de stil vechi din zonă au dorit să reconstruiască biserica și astfel s-a construit în anul 1990 un paraclis provizoriu din BCA în formă de cruce. Începând din anul 1995, sub conducerea starețului Varnava Ene, a început să se construiască o biserică mare din zid de piatră, corpuri de chilii, paraclisul din incinta stăreției, turnul-clopotniță de la intrare și zidul înconjurător de piatră.Catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaște și stranele din interiorul bisericii sunt făcute din lemn de stejar. Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în biserica mare, cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Mina”. La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt.Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană “Axionița”, care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același an, au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului, denumite “Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare” și “Gherontissa”, care au fost cumpărate de către credincioși de la un călugăr din Sfântul Munte Athos și donate mănăstirii.
În prezent, Mănăstirea “Sf. Mina” din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: «Sfantul Mare Mucenic Mina», «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava».

Loading...

loading...

Lăsați un comentariu

*