Aproximativ 8.000 de credincioşi au asistat, marţi, de Sînziene, la Sfînta Liturghie de la Mănăstirea „Sfîntul Ioan cel Nou” din Suceava, prilejuită de hramul lăcaşului de cult. Mii de pelerini au stat oare bune la rand pentru a se ruga si a pupa moastele Sfântului Ioan cel Nou care au fost aduse la Suceava în anul 1402, la 24 iunie. Această zi fiind consfinţită de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Moaştele au fost scoase ieri după-amiază din biserica mănăstirii care le adăposteşte şi au fost aşezate în curte, într-un baldachin special amenajat.
Copii, batrani, adolescenti, femei cu copii in brate au stat smeriti la rand pentru a ajunge la capatiul sfantului pe lanja gardurile albastre din fier ale jandarmeriei care delimitau zona si ca cu cumva moastele – tinta finala sa ajunga intr-o incaierare deloc neortodoxa.
Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Înalt Prea Sfinţia Sa Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, arhiepiscop al Tomisului. După oficierea Sfintei Liturghii, racla cu moaştele Sfîntului Ioan cel Nou a fost purtată pe străzile Sucevei într-o procesiune care a inclus principalele biserici. Începînd de ieri, la raclă s-au închinat 10.000 de de enoriaşi. Sfîntul Ioan este protectorul oraşului Suceava. În anul 1402, domnitorul Alexandru cel Bun a adus moaştele la Suceava. Credinciosii s-au inghesuit pentru a trece pe sub racla cu moastele Sf Iona in timp ce era purtata pe starzile orasului iar Jandarmii de la Bacau dar si un dispozitiv de la Suceava in frunte cu seful IJJ, maiorul Mihai Lungu au putut face cu greu avalansei de credinciosi. Chiar daca afara a plouat timp de aproape trei ore,cu mai bine de o ora inainte ca racla sa fie scoasa in pelerinaj ,pelerinii au stat in ploaie pentru a se inchina si a se ruga la moastele Sf Ioan cel Nou de la Suceava.
Racla cu moaşte a fost purtată de bărbaţi de preoti , de-a lungul principalelor artere ale oraşului, cu popasuri în dreptul celor mai mari lăcaşuri de cult. Ca în fiecare an, aproximativ două ore , jandarmii vor veghea , de o parte şi de cealaltă a raclei, ca nici o persoană să nu treacă pe dedesubt, măsura de siguranţă impusă deoarece credincioşii pîndesc un moment în care să poată profita de neatenţia preoţilor ocupaţi cu paza raclei.
Credincioşii cred că sub raclă există puteri deosebite care tămăduiesc bolile şi feresc de suferinţe şi că acesta este unicul moment în an în care pot trece pe sub moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Dupa obicei, racla a fost scoasă din biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou ieri dimineaţă şi aşezată într-un baldachin împodobit. Ieri seară , preoţii au săvârşit slujba de binecuvantare pentru priveghere, timp în care sute de pelerini s-au străduit să atingă moaştele cu buchete de sânziene, busuioc, tămâie, untdelemn, ştergare, haine etc., în speranţa că se vor vindeca de boli.Din porunca voievodului Alexandru cel Bun, racla cu moaşte a poposit la Suceava în 1402, adusă de la Cetatea Albă, chiar în ziua de Sânziene (deşi mucenicul este preacinstit pe 2 iunie). Voievodul, auzind despre minunile sfantului, s-a gândit că oştenii care luptau pentru independenţa statului moldovean vor fi astfel ocrotiţi. Prin puterea lui Dumnezeu şi prin mijlocirea sfântului, Bucovina a fost ocrotită, iar localnicii şi-au întărit credinţa ortodoxă.
Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an după ce Patriarhia Ecumenică a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Muşat.Alaiul cu moaştele Sfântului Ioan au fost întâmpinate în „Poiana Vlădicăi“, de lângă Iaşi, de domnitorul Alexandru cel Bun şi soţia sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoţi şi credincioşi, care l-au însoţit până la Suceava. Acolo au fost aşezate în Biserica Mirăuţilor, atunci Reşedinţa mitropolitană. „Aducerea moaştelor la Suceava nu era altceva decât o întărire a recunoaşterii că Moldova era o ţară ortodoxă, că avea o mitropolie recent recunoscută de Patriarhia Ecumenică, instituindu-se în chip de patron al scaunului mitropolitan şi al Ţării Moldovei un sfânt ortodox, martirizat în urma unor intrigi. Episodul aducerii moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava a avut ecouri în cultura moldovenească medievală, prin crearea unei hagiografii, a unei iconografii speciale, legate de viaţa şi pătimirea Sf. Ioan cel Nou, devenit din secolul al XV-lea un adevărat sfânt naţional al Moldovei“, ne explică diac. Vasile Demciuc, conf. univ. la Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.Tradiţia orală spune că aceste sfinte moaşte au fost aduse în fosta cetate de scaun a Moldovei şi pentru ca soţia domnitorului Alexandru cel Bun, doamna Ana, care era bolnavă, să le cinstească direct, cu credinţa vindecării în chip miraculos.Iosif I, Mitropolitul Moldovei, a săvârşit slujba dumnezeiască cu mare sobor de preoţi la moaştele Sfântului, pentru doamna ţării. Dumnezeu a ascultat rugăciunile acestora şi, prin mijlocirea Sf. Ioan cel Nou, a dat vindecare bolnavei.
Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1950, generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie, zi în care moaştele sale au fost aduse de la Cetatea Albă, pentru a-l sărbători pe ocrotitorul oraşului.Sărbătoarea începe pe 23 iunie, când moaştele sunt scoase în curtea mănăstirii şi se face Priveghere.
Pelerinii s-au rugat pentru sanatate, ajutor si intarire in credinta
Miile de credincioşi care au venit la hramul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“ s-au închinat la moaştele celui care ocroteşte Moldova de peste 600 de ani şi s-au rugat pentru sănătate, iertare de păcate şi spor. „M-am închinat la moaştele Sf. Ioan cel Nou pentru că suntem creştini şi pentru că aşa e obiceiul. Vin la această sărbătoare de mai mulţi ani. Am simţit mereu ajutorul Sf. Ioan cel Nou, dar şi al altor sfinţi, atunci când m-am rugat lor ca să mijlocească în faţa lui Dumnezeu“, a declarat Ioana Isopescu din Suceava. „M-am rugat pentru sănătate, linişte sufletească, pentru un trai mai bun în ţară şi pentru toată lumea, mai ales pentru cei care sunt bolnavi. Vin mereu la racla Sf. Ioan cel Nou pentru a mă ruga. Dimineaţă stăteam la rând şi spuneam că îmi este frig sau cald, dar prin rugăciunile Sf. Ioan m-am întărit şi am căpătat o linişte sufletească. Dacă te rogi cu credinţă, se poate simţi mireasma ce o răspândesc moaştele Sf. Ioan şi mai mult de atât, toate dorinţele se îndeplinesc“, a mărturisit Maria Tusnneala din judetul Maramures. „Am venit la această sărbătoare pentru a mă ruga pentru sănătate, spor, ajutor şi întărire în credinţă. Este al treilea an de când vin la acest hram, de fiecare dată simţind o pace în suflet“, a afirmat Brindusa Sofian din Botoşani.
Pelerinii s-au inghesuit la sarmale
Dupa ce s-au inghesuit prin ploaie sa intre pe sub racla cu moaste purtata prin oras, pelerinii au trecut la operatiunea “sarmaua”, odata cu care toata evalavia se tranforma-n tipete, ghionturi in coaste calcat in picioare, seamanand mai degraba cu celebrele promotii la tigai. Dupa ce se vad cu sarmaua-n farfurie, cu ochii umezi de emotie de parca ar fi castigat la Loterie, revine cucernicia si pelerinii rememoreaza momentul in care-au pupat moastele, dupa care se inchina cu fruntea de cimentul rece si pleaca in treaba lor, cu gandul ca zeci de ore de smerenie, la coada pentru moaste, ii vor ajuta cumva.
