Accidentul aviatic din Munții Apuseni este analizat în toată mass-media centrală, dar și în teritorii. Au început să se facă tot felul de dezbateri și fiecare își dă cu părerea, de la omul din cârcimă până la șeful unei instituții cu sau fără artribuții întrun domeniu care ar avea legătura cu intervențiile în caz de dezastre.
Deși șeful unei operațiuni în teritoriu în cazul unor dezastre este prefectul județului , apar însă și alte persoane care fac declarații și care este posibil să intervină dacă situația o impune.
Prin urmare este sau nu județul Suceava pregătită să reducă efectele unui accident aviatic similar cu cel produs în munţii Apuseni ?
Concluzia oficialilor este: NU
Unul dintre motive ar fi că apelurile de urgenţă 112 nu sunt gestionate întotdeauna foarte bine pentru rapiditatea unor intervenţii montane.
Şeful Serviciului Salvamont din Vatra Dornei, Petrică Ariciuc, spune că operatorii telefonici solicită întâi informaţii interesante pentru Poliţie şi Jandarmerie, dar “uneori irelevante” pentru salvamontişti.
El a explicat că salvamontiştii au, în general, o privire de ansamblu aspra muntelui mult mai bună, ştiu să interpreteze coordonatele GPS şi să se orienteze în pădure.
“Dacă se prăbuşeşte un avion în Călimani, de la locul unde putem lăsa maşinile, până la victime, avem de mers pe jos cel puţin o oră” a menţionat Ariciuc.
În schimb, jandarmii se ghidează în zonele de munte folosind hărţi militare vechi de 40 de ani, pe care le-au actualizat.
Coordonatele GPS recepţionate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sunt materializate prin documentele operative.
Prefectul județului Florin Sinescu a hotărât trecerea pe hărţi a tuturor căilor de acces cunoscute, în vederea unor intervenţii eficiente în caz de dezastre.
Pe lângă drumurile naţionale şi judeţene vor figura inclusiv potecile montane cunoscute.
