Deputatul democrat- liberal Sanda Maria Ardeleanu a cerut, joi, sprijin public pentru salvarea Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Suceava. Ea a lansat, pe contul său de Facebook, un „S.O.S. Casa de Cultură a Sindicatelor”, atrăgând atenţia că instituţia din centrul Sucevei stă prost atât din punct de vedere arhitectural, cât şi din punct de vedere al activităţilor culturale care se desfăşoară în ea.
„Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a devenit ținta unui atentat cultural neprevăzut și greu de imaginat, desfășurat aparent „cu acte în regulă”, susţine deputatul PDL.
Ardeleanu a făcut un apel la toţi parlamentarii suceveni pentru a-şi uni eforturile în găsirea de fonduri şi soluţii pentru refacerea clădirii, dar şi a activităţii din ea.
Iată mesajul integral al deputatului PDL Sanda Maria Ardeleanu:
Situația Casei de Cultura a Sindicatelor din Suceava, atât la nivelul infrastructurii sale, cât și al conținutului activităților găzduite de ea, este o rană deschisă a orașului nostru.
Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanții modernismului în arhitectură (curentul denumit functionalism liric), arhitectul Nicolae Proumbescu, trebuie, fără îndoială, să intre în patrimoniul național. Casa de Cultură de la Suceava se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspirație populară, proiectate și construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu și a soției sale, Maria Porumbescu, în anii ’70, în câteva orașe din țară printre care și Suceava.
Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a devenit ținta unui atentat cultural neprevăzut și greu de imaginat, desfășurat aparent „cu acte în regulă”, de întreprinzători pragmatici dar care nu au nimic, probabil, cu trecutul acestui oraș, cu simbolurile sale, cu nevoia de a cultiva autenticul și de a nu distruge operele înaintașilor.
Ca sucevean care a copilărit în Suceava în care Nicolae Porumbescu a executat 3 clădiri reprezentative (Casa de oaspeți, Casa de Cultură a Sindicatelor și o vilă proprietate personală), îmi exprim indignarea față de distrugerea arhitecturii foaierului Casei de Cultură și transformarea lui într-un bar, prețios și snob denumit „Padrino Lounge”. Mă întreb și acum unde a dispărut Piața de marmură care făcea parte din complexul arhitectonic al Casei de Cultură din Suceava, declarat monument arhitectonic la nivel național.
M-am aflat, alături de familie și un grup de prieteni din țară, printre spectatorii de la Concertul Vienez din 28 decembrie. A fost unul dintre momentele cele mai penibile pe care le-am trăit în calitate de sucevean, dar și de deputat, trebuind să explic oaspeților mei cum se poate ca într-o sală de spectacol, înghețată conform tradiției, să pătrundă fumul și zgomotul dintr-un bar ai cărui consumatori nu aveau nimic cu spectacolul din sală.
Urmăresc dezbaterile din presa suceveană, salut declarațiile primarului Sucevei, sunt stupefiată de reacțiile unor suceveni vechi și apărători ai urbei lor dar care acum se resemnează în fața kitch-ului, susținându-l chiar, și doresc să atrag și eu atenția că această profanare trebuie oprită, mai mult, că rigipsul trebuie de urgență dat jos din foaierul Casei de Cultură și că acesta trebuie readus la forma inițială. Coloanele romane, candelabrele de prost gust și draperiile de budoir nu au ce cauta în Casa lui Nicolae și a Mariei Porumbescu.
Ca deputat de Suceava, nu vreau ca mandatul meu să fie legat de distrugerea acestei clădiri și mă angajez să depun toate eforturile pentru salvarea ei. Fac un apel către toți parlamentarii suceveni în vederea solidarizării noastre pe acest subiect dureros. Sunt convinsă că societatea civilă și opinia publică pot să joace un rol hotărâtor în această situație extrem de gravă.
