În județul Suceava și nu numai sunt creatori populari care valorifică și mențin vii obiceiurile și datinile străvechi ale poporului nostru, dar pun în evidență și portul popular românesc prin diferite forme. 
Unul dintre acești meșteri populari este Livia Irinciuc, din Straja care creează păpuși îmbrăcate în costume populare tradiționale. Ea a fost invitată să participe cu creațiile sale la diverse târguri ale meșterilor populari.
Livia Irinciuc, în vârstă de 60 de ani, a devenit pasionată de creația populară încă din copilărie. A absolvit Liceul Pedagocic din Suceava, promoția 1972 iar mai bine de 37 de ani a fost educator. I-a plăcut să lucreze cu copii. Este o femeie care a știut să ia de la viață tot ce a fost mai frumos. A început de la vârsta de cinci ani și nu s-a lăsat nici până în ziua de azi de această pasiune. Nu oricine poate realiza așa ceva. Însă tot ceea ce creează Livia este realizat cu multă dăruire. Din mânile ei iese un costum popular complet cu cămașă, catrință,trăisuță, opinci în cazul gospodinelor dar și ițari și atunci când este vorba de bărbat. Meşterul popular coase cu mîna costume populare şi le dăruieşte din toată inima ca daruri rudelor și cunoscuților atunci când este ziua lor. Nici măcar nu e croitoreasă iar de un an de când a ieșit la pensie mai tot timpul și-l dedică micilor costume populare. Pe care nu le vinde. Cu toate că operele lui artizanale înglobează multă migală și pricepere, nu poate să ia bani.
„Îmi hrănesc sufletul cînd dăruiesc din toată inima“, mărturiseşte meșterul popular pentru care cea mai mare bucurie e să vadă o păpușă îmbrăcată în straie tradiţionale, cu tricolor, făcute de mîna ei .“Am descoperit, încă de mică, pasiunea de creare a unor păpuși îmbrăcate în costum popular. Când eram educator făceam în așa fel încât în grșdiniță sau școală să dedic un spațiu creației populare și mai ales a celei locale. Mi-a plăcut să văd costume populare expuse cu mare drag și alte obiecte care țin de artizanat.Prima mea păpușă îmbrăcată a fost pe la vârsta de zece ani, am făcut un costum potrivit tradiției din zonă însă păpușa era făcută din cârpe. De câțiva ani însă îmi cumpăr păpuși de la magazinele de jucării și este mai ușor de lucrat pe ele. Sigur că trebuie să arate bine, să fie drepte, cele care reprezintă fete trebuie să aibă și pe deasupra păr bogat .Tricolorul îl țese într-un stative la scară mică pentru că trebuie să ne mândrim că suntem români chair dacă unora le este rușine să spună cărui popor aparțin”,ne-a spus Livia Irinciuc. 
Cam toate materialele de care are nevoie provin din donații. Suceveanca lucrează cu dragoste iar ceea ce iese din mână ajunge la sufletul omului pentru că tradiția trebuie dusă mai departe.” Recodiționez costume populare vechi la care unii renunță ,acolo unde este nevoie lucrez cu mâna. Sunt părinți care au făcut sau cumpărat costume populare pentru copiii lor iar în timp aceștia au crescut , nu le mai folosesc. În sat acum circulă zvonul că îmbrac păpuși și dacă cineva vrea să scape de costum atunci mi-l donează mie. E o muncă migăloasă croitul și cnfecționatul acestor costume populare însă atunci când faci cu pasiune ți se pare că este mult mai simplu. Opincile le croiesc și le cos singură”, ne-a mai destăinuit străjeanca. Cu toate că nu cîștigă nimic, și, de fapt, pune din buzunar. Bucuria de a vedea păpușile purtîndu-i hainele în care a pus suflet, este pentru ea o avere de neprețuit și astfel “valorile tradiționale se transmit mai departe, la generațiile viitoare“.
Mamă a trei copii, doi băieți și o fată, dar în același timp de câțiva ani bunică a șapte nepoți, femeia se gândește ca măcar fiica care este de profesie, tot educator să-i ducă tradiția mai departe.
Livia Irinciuc a început să croiască și să coasă costume populare tradiționale de cinci ani.
A dăruit zeci de păpuși astfel îmbrăcate care au ajusn în mâinile rudelor, prietenilor de familie din țară sau din Italia, Spania și Statele Unite ale Americii. Creațiile sale populare au putut fi admirate nu numai în satul natal ci și în cadrul expoziții din țară. Dat fiind faptul că se apropie Crăciunul și Anul Nou acum era și normal ca păpușile să reprezinte zona cu obiceiuri.La sfârșit de an se umblă cu uratul și nu putea lipsi pe lângă costumația specifică, biciul, clopoțelul și buhaiul.
Zona Strajei este bogată în tradiții nu numai în preajma sărbătorilor de sfârșit de an ci și a obiceiurilor din timpul anului specifice ortodoxiei care se mențin la loc de cinste.Așa se face că între machetele deja lucrate de Livia Irinciuc se mai află “Nunta de la Straja”, “Șezătoarea” și “Botezul”.
