Primul om al comunei Horodnic de Sus, județul Suceava, primarul Gheorghe Sbiera este și primul gospodar , dovedind că administrația se împacă bine cu zootehnia. Ediul , de profesie tehnician zootehnist, și-a încropit propria afacere, o fermă cu animale pentru a-și asigura veniturile necesare unui trai decent.
…În zilele noastre, dacă ai afaceri, fie ele agricole sau de alt fel, nu poți fi nici primar și nici parlamentar. Gheorghe Sbiera , fermier și primar al comunei Horodnic de Sus , județul Suceava , crede că, pentru a nu se mai ajunge în astfel de situații, o soluție , spune mai în glumă, mai în serios, ar fi ca primarii să nu mai fie plătiți pentru munca lor.
Gheorghe Sbiera are în total 15 ani de când îndeplinește funcția de primar: 5 al comunei Horodnic și 10 al comunei Horodnic de Sus.
“Pe vremuri, gospodarul satului era ales primar. Acum, legea nu-ți mai permite. Poate că ar trebui ca munca de la primărie să fie un fel de voluntariat, să nu mai fii plătit pentru ea, așa cum se întâmplă în Italia, de exemplu. Iar în paralel să te poți ocupa și de afacere. Cel care vrea să devină primar are interesul să ajute comunitatea în care trăiește. Să aplice ce a învățat din propriile afaceri, dar de data aceasta pentru comuna sa. Daca îi dai la o parte pe oamenii care s-au remarcat în sat, pe cine să mai pui în fruntea primăriei? Cine vine la primărie cu gândul să fure, ăla e omul care nu are nimic acasă. Dar, cineva care pleacă dintr-un domeniu privat, vine cu gândul să facă treabă. Și la societățile cu capital de stat se angajează acum manageri care au experiență în privat, tocmai pentru a le aduce pe linia de plutire. Oare nu se contrazice statul singur dacă «managerul» unei comune nu poate fi și manager în privat? În plus, nu diferă munca din privat cu cea de la primărie. Doar că la primărie este în folosul tuturor. Iar dacă pe oamenii de la primărie îi înțelegi și îi ajuți să-și facă treaba la fel cum faci cum angajații tăi, atunci nu poate să iasă rau“, a declarat edilul comunei.
Primar de 15 ani , fermier de șapte ani
Primarul Gheorghe Sbiera a reușit să pună bazele unei ferme zootehnice în urmă cu șapte ani. Este de meserie tehnician zootehnist. A absolvit treapa I de liceu la Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc și pentru că părinții nu-și permiteau să-l ajute întreg profilul silvicultură , a fost transferat la Specializarea Zootehnie a Liceului Agroindustrial din Rădăuți.
,, În 1979 am terminat liceul și așa cum era perioada de dinante de 89 ,am primit repartiție la Centrul de Reproducție și Selecție a Animalelor din Rădăuți unde mă ocupam cu însămânțările artificiale . Din 1988 până în februarie 1992 am luucrat la agent agricol la Primăria Horodnic. Am candidat pentru funcția de primar ,fiind ales un mandat ,respectiv 1996 iar următorii patru ani am fost viceprimar. Din iunie 2000 până în decembrie 2002 am lucrat ca referend cu probleme de urbanism . Și apoi iar am revenit pe funcția de primar doar un an de zile la comuna Horodnic. Odată cu reînființarea comunei Horodnic de Sus a, fost ales din 2003 și sunt și astăzi la conducere. Am primit girul oamenilor ,două mandate am candidat ca independent. Dacă câștigi încrederea oamenilor nu contează dacă ești sau nu înregimentat politic,, ne-a spus primarul.
Și fiindcă legea nu dă voie ca ferma să fie trecută pe numele său, cea care a ales să aibă responsabilitate , este soția sa , Ecaterina Tamara. Dragostea pentru zootehnie a moștenit-o și unul dintre cei trei copii care de asemenea își ajută familia . Este vorba de fiica soților Sbiera și ginerelor lor.
Deși la primărie are muncă de birou, în fermă este un simplu muncitor. Se ocupă inclusiv, de fătarea animalelor și de bolile acestora. Recunoaște că face asta pentru că îi place.
,, Inițial , am avut 10 vaci pe care le țineam acasă. Apoi, am mai cumpărat de la un prieten care vroia să desființeze ferma lui, alte 20. Restul ca număr le cresc din fătările de la animalele din fermă. Cu 20.000 euro ai mei și cu două credite la două bănci am început investiția. Sigur că se cere ca grajdul și magazia să fie la standarde europene. Trebuie să mă conformez însă este destul de greu. Muncă multă însă am marele noroc că soția, fiica și cu ginerele ne ajută în fermă,, a spus primarul.
Stână au aproape 300 de oi și capre
În luna mai a acestui an s-a apucat de crescut oi și capre. A cumpărat treptat ovine , ajungând în prezent la 230 și 65 de caprine.
Edilul este de părere că o fermă vegetală fără una animală nu e completă.
“Chiar dacă în zootehnie nu ai sărbători, consider că o ferma vegetală fără una de animale nu își are rostul. Doar așa poți face un circuit închis. Am 12 ha teren al meu ,alte 50 de ha de la localnici , teren care trebuie lucrat și încă 30 de ha pentru pășunatul oilor“, a spus primarul.
Gheorghe Sbiera a încropit la fermă și un parc de utilaje agricole pentru a avea cu ce lucra pământul. Un calcul minim,susține edilul, arată că a invetit peste 230.000 de euro iar dacă ar vinde tot ce are nu ar lua ,în prezent nici jumătate din sumă. De ce? Pentru simpul motiv, că nici un investitor nu ar alege această zonă.
,, Nu poți să facă agricultură cu calul și cu boul. Trebuie să ai utilaje adecvate lucrărilor agricole. Ar trebui ca statul să încurajeze tinerii să se întoarcă la sate și să se apuce de agricultură. Să fie încurajați bătrânii sa dea pământul tinerilor. Iar tinerii, la rândul lor, să poată accesa credite prin dobânzi mici, pentru a se dezvolta. Trebuie să gândim în perspectivă.În toată Europa există conceptul de fermă de familie. Dar fermele să nu fie făcute după ureche“, se gandește Sbiera.
Edilul are însă și o serie de nemulțumiri nu numai pe linie administrativă ci și în cea de fermier.
,, Dacă statul ar da subvențiile la timp până și agricultura s-ar dezvolta altfel. Sunt întârzieri destul de mari și ce rost are să primești subvenția după ce lucrile agricole au fost efectuate. Banii sunt necesari dar să fie dați în perioada optimă de desfășurare a lucrărilor agricole. Nici de motorina roșie nu se mai vorbește . Apoi, este o discrepanță totală la prețul laptelui. Pentru un litru de lapte, primesc 1,25 lei cu o grăsime de 3,5 % la fermier și același lapte ajunge în magazin 4 lei cu o grăsime de 1,2 % . Cum se justifică acest preț. Culmea ironiei este faptul că, din acest “lanț” de la producător la comerciant, ultimul câștigă uneori mai mult de o treime din preț, cu efortul cel mai mic. Iar cel care trudește cel mai mult, fermierul, câștigă cel mai puțin. Procesatorul este undeva la mijloc, în sensul că muncește mai puțin decât fermierul, dar mai mult comparativ cu magazinul. Și prima de lapte de 0,3 lei a fost tăiată ca și prima de 700 lei care se dădea atunci când era dus un tăuraș la abator. Statul nu mai încurajează crescătorii de animale,, a conchis primarul comunei.
Un ,,reportaj,,advocaresc, ce nu are de-a face cu problemele comunei ci mai degraaba cu pupatu-n captivitate